Archive for the ‘COMUNICAT’ Category

Enciclopedia SCRIITORI DIN GENERAȚIA 2000, volumul I, a aparut, la editura UZP


Anunț cu bucurie finalizarea, prin apariția volumului I, Enciclopedia Scriitori din Generația 2000, la care am trudit ceva timp.

Profilele a 14 autori, pe care îi voi nominaliza mai jos, au fost incluși în acest prim volum.

Alte profile(ale autorilor care mi-au trimis cartile lor si tot materialul necesar intocmirii profilului de autor), neterminate la data întocmirii primului volum, sunt în curs de finalizare și vor apărea în volumul următor(II), cu ajutorul lui Dumnezeu, al editurii și al inițiatorului de Proiect, distinsul domn Nicolae Vasile, doctor în știință, jurnalist, om de litere și OM!

Mulțumim lui Dumnezeu pentru darul pe care ni l-a făcut chiar de 1 dec 2020, prin apariția volumului mult-așteptat!

Iată lista cu autorii al căror Profil l-am întocmit eu:

George Titus Albulescu; Elena Anghelescu; Marian Costa; Cristina Crețu, Nicoleta Ifrim; Aura Dan, Simona Dobrin; Silvan G Escu; Nina Gonta; Dori Lederer; Georgeta Radu; Eliza Roha; George Vlaicu;

Două profile de autor mi-au fost respinse(fiindca n-am avut primit de la autorii respectivi materialul solicitat). Daca vor trimite materialul necesar, voi reface profilele, adaugind materialul necesar, și profilele vor apărea in volumul II, alături de alte Profile, care la data intocmirii prezentului Volum (I), nu erau definitivate, din lipsa mea de timp/sau din pricina sosirii cu mare intirziere a cartilor lor cit si a materialelor auxiliare necesare intocmirii profilului…

Puteti citi Enciclopedia pe revistedecultură…

Enciclopedia SCRIITORI din GENERAȚIA 2000

Eu am lucrat (fiind unul dintre coordonatori) la Dictionar, din partea revistei Convorbiri literar-artistice.

Multumesc tuturor pentru incredere!

Antoaneta Rădoi -redactor-șef (Convorbiri literar-artistice), jurnalist.

Eu țân cu Ion…


EU ȚÂN CU ION

   de Ștefan SÂNGEORZAN, Feldru

Io n-am nimic cu Klaus, nici cu Friț

Să șad-aici cât vreu, dacă-s cuminți…

Însă eu știu de la bunici, de la părinți

Că dacă vrei în viață să îți fie bine

Apoi trebe s-alegi pe cei de lângă tine

Șî tăt așa mi-o zâs șî buna

De asta țân cu Ion întătdeauna.

Io n-am nimic cu Ștrul, ori Arafat

Daʼ buna și cu buna m-o-nvățat

Că ei o fost la sapă, la cosât

O fost la săcerat șî la căpăluit

Iar bunu o țânut șî coarnele la plug

Da niciodată nu a tras în jug

Apoi șî io de trebe, mască port

Da niciodată botniță, că nu suport.

Io n-am nimic cu Mikloș, chiar mi-i drag

Așa cu cizme lungi și cu nădrag

Daʼ de îmi trebe lampă, naftă cu feștilă

Apo io nu mărg la ei, eu mărg la Mihăilă

Că mi-i vecin șî de el nu mă las

Ba cînd mă duc la el beu ș-un ginars

De-a-ceia eu vă spun fără de sâlă

Eu tătdeauna țân cu Mihăilă.

Io la femei vă zâc, nu mă pricep

Dar, dacă trebe musai să aleg

Io n-am nimic nici cu Clozet, ce-i de-a luʼ Căcărău

Nici cu Clotild, franțuza ce grăiește rău

Da io țân cu Ioana, Măria ori cu Ana

Că tăt așa le-o zâs la buna șî la mama

Șî chiar de unele-s udemereu

Eu țân mereu cu neamul meu.

Ș -a noști copii-s printre străini

Da-s duși la muncă, nu să cred stăpâni

Însă la noi tăte-s cu susu-n jos

De vine un străin șî-i îmbrăcat frumos

Noi, răpide îl punem drept în cap la masă

Iar el ne scoate mintenaș din casă

De aia tătdeauna țân

Cu Ion, Vasâle și Florin.

Ce-am scris aicea pe hârtie

Nici vorbă, nu-i o poezie

Că io nu-s Eminescu sau Coșbuc

Daʼ câteodată-mi vine șî m-apuc

Să scriu în râme pe feisbuc

Am scris mai rău, că io-s țăran

Din Feldru, de-a lu Sângeorzan

De nu vă place, nu citiți

Da io țân cu Ion șî nu cu Friț!

        Ștefan SÂNGEORZAN, Feldru 

(LA MULȚI ANI! Și un dar de ZIUA NAȚIONALĂ, pentru republicare (prima apariție în PERSEIDE LITERARE, Nr.1, Strehaia, redactor-șef Maria Vulpașu) , trimis de scriitorul FLORIN GRIGORIU: Multumim!

Antologia Pandemia…nebunia


Revista Convorbiri literar-artistice nr 16; Citeste-mă!


Heruvimul de la Reviga -Părintele Gheorghe…


Ei bine, poate că ați auzit (zvonurile circulă cu viteza lumii și chiar mai mult decât atât), DA, părintele Gheorghe -cel numit de mine ”Heruvimul de la Reviga” a avut pe 14 nov 2020 (sâmbătă), un accident de mașină. Mașina e prafff, dar părintele Gheorghe și doamna sa sunt bine, mulțumim lui Dumnezeu!, și duminică, pe 15 a ținut Slujba Sfintei Liturghii la Lehliu-sat, la Biserica sfintiei sale, (cu hramul Sf Gheorghe și Sf Vasilie cel Mare -acea Biserica din câmp)

, și noi, cei care am participat la Liturghie, ne-am bucurat de mângâieri, de binecuvântări din partea sfinției sale și de Împărtășirea cu Hristos! Amin. Slavă Ție Doamne Iisuse. Slavă TATĂLUI și FIULUI și SFÂNTULUI DUH! Amin.

Începând de vineri (20 nov 2020), programul de slujbe a revenit la cel de dinainte, adica:

3 duminici de la începutul lunii, Sf Liturghie la Lehliu-sat. Ultima duminică din lună, Liturghia la Reviga

3 vineri de la inceputul lunii, Sf Maslu la Reviga, iar ultima vineri din luna, Sf Maslu la Lehliu-sat.

Atât Sf Maslu cât și Sfânta Liturghie încep la ora 8,00 sau, cel târziu la 9,00 și se termina cam pe la 12,30, după care urmează predica și inca o mica rugaciune pe care o facem cu toții impreuna cu părintele. După aceea părintele ne miruieste, apoi face o rugaciune asupra hainuțelor aduse de credinciosi, după care incepe spovedania pt cei care au ajuns mai târziu. Poate dura cam până pe la ora 14,00. Apoi, părintele merge, 10 minute, sa mănânce ceva, (are niște medicamente de luat, și ami afce și dumnealui o pauză; nu uitati părintele a depășit 70!!) și se intoarce si sta de vorbă, pe-ndelete, cu fiecare crestin despre problemele lui.

Cei care doresc sa rămână după slujba sa stea de vorba cu părintele, nu uitati, treceti-va pe lista care se afla la lumânări (acolo de unde cumparati lumânari, se afla o foaie, treceti-va in acea lista). În funție de cum ati venit, așa intrați al părintele sa vb cu dumnealui, respectându-va unii pe alții. Să fim cu răbdare, cu bun simț și cu iubire pentru cei mai neputincioși decit noi, respectându-ne unii altora bola, neputinta, batrinetea, nepriceperea etc, fiindca părintele (cât și Domnul Hristos) are răbdare și dragoste față de noi cit cuprinde. Amin.

Încecați să nu mâncați când mergeti la Sfânta Liturghie sau la Sfântul Maslu, fiindcă aveți șansa să vă împărtășiți, părintele având o mare disponibilitate și iubire în a vă oferi Impărtășania. Părintele spovedește de fiecare dată pe cei prezenti, care doresc sa se spovedească, și oferă Împărtășania cu mare dragoste. (Încercați și veți vedea). Împărtășania arde tot răul din noi, (tot păcatul) cât și pe cel trimis asupra noastră de vrăjmaș. E singura cale SIGURĂ de scăpare definitivă de boli, blesteme, vrăji etc. Amin. Amin. Amin.

Pentru cei bolnavi (sau care au diverse probleme existentiale), pe care nu-i puteti aduce la Biserica, din diverse pricini, luati cu voi la Biserica hăinuțe de-ale lor și puneti-le, intr-un colțișor, pe masa cu prinoase, alături de pâine, undelemn(mai ales vinerea, aduceti untdelemn -o parte il veti lasa la Biserica, o parte il veti lua acasa, după slujire), apă, și orice altceva mai vreti sa aduceti ca jertfă -de mâncare: zahar, orez, știu eu, fructe, spre exemplu, pe care să le impartiti la lume și/sau sa le luati acasa, partial, dupa slujire sa le dati la cei bolnavi/neputinciosi) pe masa de prinoase. Cele de-ale mâncării le veți împărți, o parte, și o alta parte le veti lua acasa si le veti da membrilor familiei, iar cu hainutele slujite si binecuvintate se vor imbraca cei pt care le-ati adus.

În fine. Multi pun fel de fel de intrebari, iar eu raspund încă și încă o dată, acum și aici, generic: Oameni buni, parintele Gheorghe fara noi nu ne poate mântui, fara prezenta noastra la Liturghie si/sau la Maslu, nu ne poate rezolva problemele. Rezolvarea nu se poate face telepatic, de al distanta, sau pentru o anumita suma de bani platita cuiva. (Evident ca si slujba preotului, și munca lui, trebuiesc onorate. Părintele din slujirea lui trăieste, caci nu are afaceri. ”afacerea” sfintiei sale este, de mai bine de 45 de ani) slujirea Domnului și slujirea oamenilor, și o afce cu sfântă credincioșie și cu mare, mare, dragoste. Cine a mers al sfintia sa, măcar o dată, știe deja asta. Restul rămâne să se convingă! Amin.). Ci trebuie o dimpreună participare creștin-preot la osteneală, la jerfă, la liturghisire, la postire, la smerenie la etc…

Mulți imi cer numarul de telefon al Părintelui, dar eu nu am ”dezlegare” sa-l dau, ci sa va sfătuiesc sa mergeti sa-l intilniti personal in Biserica unde slujeste. Asta va este cel mai de folos fiecăruia (și vă rog sa nu va supărați pe mine pentru ca nu va dau numărul! Părintele are nevoie sa-l protejăm și noi pe sfintia sa -nu doar dumnealui pe noi-, nu sa-l înnebunim de cap cu interminabile telefoane: Unii chiar nu au limite si suna oricind și oricum și-și deruleaza telefonic povestea fara sfârsit… Iertat sa-mi fie! Ne dorim ca părintele sa fie odihnit și sanatos, așadar, chiar daca il mai suna careva, sa fiti cu multa decență și să vorbiți concret si al obiect!). Căci…nu prin telefon rezolvăm problemele pe care le avem de N timp!! Trebuie sa ajungem in fata parintelui, sa ne spovedeasca, sa participăm la Slujbe (la Liturghie și Maslu, unde se pogoara Duhul Sffânt), sa ne impartaseasca, sa ne binecuvinteze cu Harul său, și sa facem și noi un ”canon”, ceva acolo (”canonul” fiind ff simplu, niste rugaciuni, acatiste, și putina aplecare spre iertare, iubire, smerenie, milostenie, bun-simț, postire macar miercurea și vinerea și postire si de duhul cel rau al vorbirii de rau a semenului…), nimic greu de implinit. Amin.

Și încă ceva, acum de la mine vă spun: Haideți să nu ne mai foim întruna in timpul Sfintei Liturghii, să nu mai ieșim și să tot reintrăm în Lăcaș tot timpul deranjând pe cei prezenți (ba când raspundm la telefoanele care ne suna-ntruna (zic să le mai închidem pe timpul slujbei, cind venim la intilnirea cu Dumnezeu, caci atunci cind venim la Biserică, atunci când, de fapt, venim la Hristos, ne gândim și trăim momente speciale, venim la cineva ff drag nouă, mai ceva ca atunci când venim la aniversarea unui prieten sau a cuiva drag, ca la o zi mare, ca sa sarbatorim cum se cuvine doar cu Acela, nu sa stăm pe telefon, pe Facebook și Instagram cu alti prieteni, ci, cu deosebita atentie să-L cinstim pe Cel la care am venit, cu care am dorit sa ne întâlnim, in speță, la Biserică, cu Iisus Hristos, Cel care S-a răstignit pentru noi și care ne așteaptă să Se împărtășească nouă cu iubirea Sa cea sfântă și să ne ofere Împărtășania! ). Daca am venit la Slujba, atunci, zic, să rămânem in Duhul Sfânt în Biserică fără fâțâială, fără vorbărie, fară ochi aruncați la cum e îmbrăcat cineva sau cum își face acela crucea, iar afară să ieșim doar in cazuri speciale, daca ne apucă burta, sau din vreo pricină oarecare -sau din lucrarea vrăjmașului- ne vine sa vomităm sau mai stiu eu ce. Haideți, ca în Biserică, să ne închidem telefoanele și să lăsăm șușoteala, caci altfel nimic folosim. Duhul Sfânt este liniste, nu zgomot, este pace și așezare, nu fâțâiala, nici foiala și vorbărie! Avem timp să vorbărim după Liturghie, după ce plecam din Biserica!! Asta va rog și va rog mult!! Sa stea fiecare la locușorul pe care și l-a ales, după cum gasește locușor in Biserică fiecare, și să ascultăm cu atenție la tot ceea ce spune și face preotul, sa ascultam rugaciunile, in cumintenie, fara sa deranjăm pe cei din jur. Pentru noi toți o spun, noua ne ajuta cumintenia noastra, dragi frati si surori in Domnul Hristos! Haideți să ne străduim, ca macar in Biserica, la Slujbe (fie Liturghie, Maslu sau orice alte slujbe) sa fim și sa rămânem in Duhul Sfânt. Amin. Va multumesc mult, mult!

(Am văzut oameni care ies in timpul slujbei afara ca sa fumeze, trag bine din iarba dracului”, după acre se întoc ”liniștiți” in Biserică! Doamne, Doamne, dă-le lumină, har și dar, și multă înțelepciune, să nu-și ami ardă banii și plămânii!! Amin.)

(Am văzut persoane care, taman când este PREFACEREA -când este invocat Duhul Sfânt pentru POTIR, când se face Sfânta Împărtășanie, mai clar spunând-, multe, f multe persoane, -la toate Bisericile și chiar al Mănăstiri în care am participat la slujba-, ies afara din Lăcaș, și merg să aprindă lumânări afară. Mare greșeală!! Oameni buni, în acel moment tocmai se pogoară DUHUL SFÂNT peste potir, în POTIR, și noi ÎI întoarcem spatele?? Ne găsim taman atunci să ieșim cu mănunchiul de lumânări să aprindem pt vii și morții noștri?? Păi atunci, iertat să-mi fie: MORȚI suntem cu toții. Căci cinstind pe cei vii și /sau pe cei adormiți, taman atunci, în cel mai important moment al SFINTEI LITURGHII, ieșind afară, în timp ce EL se pogoară să vină la noi, întorcându-I spatele, că, vezi Doamne, avem altă treabă decât să-L cinstim cum se cuvine, in loc să stăm cu smerenie, cumiți, să ascultăm cuvântul preotului-s ă ieșim afară să aprindem lumânări, ÎL necisntim, ÎL afrontăm pe Hristos în cel mai josnic mod. Zic. Iertat să-mi fie! Promit sa revin sa va dau exact momentul, și ce cuvinte rostește preotul în Altar, cu voce tare, -de altfel, auzim toți ce zice preotul în Altar, afar daca nu suntem surzi din naștere-, și vi le voi spune, ca sa stiti și sa stati cuminti data viitoare, pe locurile voastre, spre slava lui Dumnezeu și spre folosul nostru al tuturor. Amin.).

Adaug: Să nu uităm: să dăm mulțumire lui Dumnezeu pentru toate binecuvântările vieții și, totodată, pentru toate binecuvântările pe care ni le trimite prin mijlocirea Părintelui Gheorghe, cât și prin mijlocirea altor preoți, și chiar a semenilor noștri! Amin.

Si-acum un cuvânt de la un BĂTRÂN îmbunătățit: „FRATILOR !!! …Când sună clopotele bisericii și ne cheamă la slujbă, la Sfanta Liturghie, mai ales duminica și în sarbatori, lăsați grijile casei și mergeți cu toții la biserică. Îngerii Domnului vă vor scrie în cartea vieții și vă vor număra pașii. Seara si dimineața și oricind mergeți pe drum sau lucrați cu mainile, neîncetat să vă rugați, după porunca Sfântului Apostol Pavel: Rugaţi-vă neîncetat! Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.”(Părintele Ilie Cleopa).

În cazul în care vă pot fi de folos cu ceva ce n-ați înțeles, legat de pr. Pandelică, atunci sunați-mă pe unul dintre numerele:

0723906446 și/sau 0734035430 sau, și mai sigur, dați mesaj, fie pe whatsapp fie messenger. Când găsesc apelul/mesajul va raspund.

Repet pentru toata lumea: eu nu sunt preoteasa, nu sunt ruda cu parintele, sunt un om oarecare, care m-am bucurat de mângâierea și dragostea părinteasca a Părintelui. Numele meu este: Antoaneta Rădoi(sunt jurnalist/publicist), și mi-aș dori ca și voi, cei care treceti pragul blogului meu, care citiți si sunteti interesati sa ajungeti sa va mângâie Părintele, sa aveti parte de acest lucru. Amin.

Cum se ajunge la Parintele Pandelica: Astfel:

https://ivanacristescu.wordpress.com/2020/10/01/parintele-gheorghe-pandelica-de-la-reviga-si-lehliu-sat/

Sa ni-l tina Bunul Dumnezeu sănătos și îndelungat in zile pe Părintele, ca sa ne ajute, sa ne invete cuvântul Evangheliei lui Hristos și așa să ne împlinească Dumnezeu toate dorințele după voia Sa cea sfântă! Amin.

Sa ne ajute Bunul Dumnezeu sa ne putem ține de poala hainei lui Hristos, ținându-ne strâns de poala hainei părintelui Pandelică Gheorghe -pe care eu l-am numit ”Heruvimul de la Reviga”. Amin. Amin. Amin.

Comunicat…


Domnule Președinte,

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, uniunea de creație reprezentativă a jurnaliștilor din presa scrisă, audio-vizuală și din social-media, se adresează dumneavoastră, Președintele României, garantul suprem al respectării Constituției și al drepturilor omului, cu rugămintea de a vă folosi de prerogativele funcției și de a decide măsurile necesare pentru a evita  efectele nedorite și extrem de periculoase care s-ar putea produce, odată cu iminenta intrare în vigoare a măsurilor stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 52 din 5.11.2020. Suntem pe deplin conștienți că, în condițiile creșterii ratei îmbolnăvirilor cu Covid-19 și, din păcate, a ratei deceselor, sunt absolut necesare unele măsuri judicioase pentru a preveni și diminua consecințele dramatice ale pandemiei. Cu toate acestea, examinând cu atenție și cu seriozitate mesajele pe care mediul jurnalistic le primește din partea opiniei publice, dorim să vă informăm că, prin forma prezentă a actului normativ, există riscul producerii unor consecințe grave, cu impact negativ în mediul economic și social din țara noastră.

 Ne referim, într-o primă instanță, la închiderea piețelor acoperite, motivată ca fiind de natură să limiteze pericolul răspândirii Coronavirusului. În condițiile  în care nu în toate localitățile sau zonele din aceste localități există  și spațiu fizic necesar pentru amenajarea piețelor deschise, prin închiderea piețelor acoperite se limitează drastic libertatea producătorilor agricoli de a-și vinde produsele, ca și libertatea cumpărătorilor de a-și alege produsele dorite. Măsura lovește în primul rând în micii fermieri, care nu vor mai avea posibilitatea să-și vândă produsele. Pe de altă parte, conform aceleiași Hotărâri, supermarketurile nu intră sub incidența acestor  restricții, deși sunt tot spații închise, ceea ce creează suspiciunea îndreptățită a unor măsuri discriminatorii, care-i defavorizează pe producătorii și comercianții autohtoni, favorizându-i în schimb pe cei străini, respectiv supermarketurile.

De asemenea, măsura de ultimă oră pe care o propune premierul Ludovic Orban, aceea a piețelor volante, o considerăm o improvizație superficială, gândindu-ne la condițiile nefavorabile de desfășurare a comerțului, atât pentru producători, cât și pentru cumpărători, nemailuând în calcul și uriașele cheltuieli, imposibil de controlat în aceste condiții. Văzută din afară, măsura pare un plan diabolic al marilor supermarketuri împotriva producătorilor români.

Cea de-a doua măsură asupra căreia dorim să vă informăm este cea privind închiderea școlilor, urmând ca toate activitățile didactice să se desfășoare exclusiv în regim online. Cunoașteți, desigur,  domnule președinte, că în mai multe țări în care Coronavirusul continuă să producă dramatice efecte, școlile nu s-au închis pe tot teritoriul, ci numai în acele regiuni unde există un ridicat grad de contaminare. Această măsură, credem, putea fi luată și în țara noastră, în funcție de realitățile din fiecare județ sau localitate. Presupunem că aveți cunoștință de faptul că reputați specialiști, psihologi și pedagogi au demonstrat că, alături de certele sale atribute pozitive, învățământul online prezintă și unele mari riscuri de natură psihologică și psihosocială pentru copiii, adolescenții și tinerii aflați în perioada de formare a personalității. De aceea, atitudinea rezervată sau refuzul unor cadre didactice, oameni cu experiență în profesie, de a-și desfășura activitatea exclusiv online nu este lipsită de temei. Din păcate, doamna ministru Monica Anisie a preferat, în locul unui dialog deschis și cooperant cu foștii colegi, profesorii, aplicarea unor sancțiuni pecuniare celor care nu se conformează măsurilor impuse.  

Pe de altă parte, numărul copiilor și tinerilor care nu au acces la învățământul online, este destul de ridicat. De aceea, considerăm că trebuie luate, în regim de urgență, măsurile necesare pentru dotarea unui număr cât mai mare de elevi cu tablete, așa după cum trebuie luate măsuri grabnice pentru ca fiecare localitate și fiecare unitate școlară să aibă acces la sistemul de comunicare online sau, după caz, la sistemul de electricitate. Dar, dincolo de aspectele de detaliu, există problema de fond a riscului major de a scoate la sfârșit de ciclu de învățământ, generații „neterminate”, inculte și incapabile să gestioneze destinul țării și al națiunii. Și totuși membrii acestei generații vor fi, prin natura lucrurilor, moștenitorii și gestionarii acestei țări. Vă reamintim, în acest sens, avertismentul istoric al lui Spiru Haret: „Cum arată astăzi școala, așa va fi mâine țara”.

Pentru toate cele menționate, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, singura uniune de creație și utilitate publică a breslei, își exprimă și vă aduce la cunoștință îngrijorarea noastră, a membrilor acestei instituții, pentru inadecvările și inechitățile Hotărârii de Guvern nr. 52 din 5.11.2020, fie exprimate direct, fie produse pe cale de consecință. Menționăm că ele ne-au fost semnalate de entități și personalități reprezentative ale societății românești, cu rugămintea de a vi le transmite spre analiză și de a dispune măsuri în consecință pentru ca H.G. nr. 52 din 5.11. 2020 să nu producă distorsiuni nedorite și inutile.

Doru Dinu Glăvan

Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Posted On 07 nov. 2020

Debut literar: ”Amprente gri”


Anunț cu bucurie un debut literar, ”Amprente gri”, (Ed. Ghepardul), autor Costin Stegariu (elev, 17 ani, Liceul de Arhitectură și Lucrări Publice ”I. N. Socolescu”), prefața Florin Grigoriu, Postafață și redactor de carte: Antoaneta Rădoi, grafică coperta 1: Julian Radu.

Costin Stegariu este câștigătorul premiului trei la Secțiunea ”Poezie” a Concursului ”Panait Istrati”, organizat în luna aprilie (în Stare de Urgență) 2020 de revista Convorbiri literar-artistice. Juriu: Nicolae Vasile, Victor Atanasiu, Marian Nencescu, Aura Dan -poezie/proza/epigramă-, și Julian Rdau -pictură.

”Ne pierdem în beznă/Ne ascundem de lumină/Ca cel mai fricos vampir/Ne hrănim cu frica noastră/Că ne e frică de frica celuilalt/Așa că ne ascundem/și ascundem/de noi cine suntem/ Ne pierdem și nici nu ne-am aflat (…); Off, nici nu aș numi asta text artistic sau poezie, e doar modul meu de a face o spovedanie. (Costin Stegariu).

”Tânărul Costin Stegariu  e diferit de ceilalți tineri (elevi), pe care, în decursul activității și căutării mele prin aria literaturii române, i-am descoperit. E sofisticat în gândire și, evident, în încercările creației. Greu asimilabil vreunui gen literar, cel puțin deocamdată -dar…nu-i nicio grabă, Costin are doar…17 ani!! Îl citești, însă e complicat să îi afli înțelesurile de la prima lectură… Personal, am lecturat și iar lecturat…

Cu o educație aleasă, clar hărăzit de Pronie cu darul scriiturii, moștenitor al unor daruri părintești (…), un pionier care-și încearcă, deloc timid -la vârsta lui eu n-aveam atâta îndrăzneală…- datul în făurirea unor creații care se conturează frumos și dacă se va apleca, pe mai departe, cu aceeași dăruire, (sau cu și mai multă), asupra lor, scoțându-le din adâncuri, cizelându-le, șlefuindu-le permanent, cu siguranță, vor deveni opere și…vor dăinui, COSTIN STEGARIU putând deveni un nume însemnat între numele celor aleși. Zic. Începutul, iată, s-a făcut, prin apariția acestei prime cărți!”

(Antoneta Rădoi –dir./ redactor-șef

Convorbiri literar-artistice).

Parlamentul European, preocupat că jurnaliştii se confruntă cu violenţe, hărţuire şi presiune: Libertatea presei în UE s-a deteriorat


Posted On 31 oct. 2020Tag: parlament european, violente

Membrii Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European se arată preocupaţi de faptul că jurnaliştii se confruntă cu violenţe, hărţuire şi presiune şi susţin că, recent, libertatea presei în interiorul Uniunii Europene s-a deteriorat.

Într-o rezoluţie adoptată marţi, comisia condamnă „încercările făcute de guvernele unor state membre de a reduce la tăcere presa critică şi independentă”.

Eurodeputaţii denunţă eforturile necinstite de a restricţiona libertatea presei şi pluralismul prin finanţări. Textul rezoluţiei face referire în special la presa de stat, care ar trebui să se bazeze pe modele financiare care să îi asigure independenţă editorială.

Este subliniată „dezvoltarea modelului de intimidare”, cu referire la uciderea jurnaliştilor Daphne Caruana Galizia şi Ján Kuciak, ca exemple de risc cu care se confruntă jurnaliştii de investigaţie.

Eurodeputaţii fac apel la persoanele publice să se abţină din denigrarea jurnaliştilor şi insistă asupra obligaţiei ca atacurile să fie anchetate, subliniind că jurnalistele sunt în special vulnerabile şi ar trebui să primească protecţie suplimentară.

Textul face referire şi la faptul că o concentrare excesivă în implicarea în media pune pluralismul în pericol, astfel că este mai dificilă contestarea răspândirii dezinformării.

Eurodeputaţii au cerut ca statele membre UE să ia atitudine pentru a garanta transparenţa. Ei au criticat şi intervenţia excesivă a guvernelor în campanii publice şi au precizat că banii Uniunii nu trebuie cheltuiţi pe presa controlată de guvern sau pentru propagandă politică.

LIBE a cerut Comisiei Europene să verifice transparenţa participaţiunii, precum şi interferenţele private ori guvernamentale, în fiecare stat membru. În contextul negocierilor pentru bugetul multianual al UE, sunt cerute fonduri mai mari pentru jurnalismul independent.

În plus, eurodeputaţii solicită consolidarea cadrului legal în vederea luptei împotriva discursului care îndeamnă la ură în mediul online şi o colaborare mai strânsă între platformele online şi autorităţi. 

Membrii comisiei se arătă îngrijoraţi în special în legătură cu subminarea încrederii cetăţenilor în instituţiile democratice, mai ales prin teorii ale conspiraţiei şi campanii de dezinformare care au ca obiectiv discreditarea UE. Ei au spus că astfel de campanii au fost evidente în timpul pandemiei.

Rezoluţia va fi supusă votului în timpul sesiunii plenare din 23 – 26 noiembrie.

news.ro

Parlamentul European, preocupat că jurnaliştii se confruntă cu violenţe, hărţuire şi presiune: Libertatea presei în UE s-a deteriorat

Notă (by Ivana C alias Antoaneta R): Vorba unui amic, cel care a commentat mai jos, ”parcă nu de la ei (adica de la UE) pleacă”. Dar ce evlavioși par, ce sfinți…Doamne, Doamnee, li se vede coronița aurei tocmai din România!! Personal, m-apucă o greață metafizică de-atâta ipocrizie a acestor eurodeputați!! Sictir, golanilor!! Nu vă mai prefaceți că nu mai puteți de grija libertăților noastre! Și, aș zice SICTIR și jurnaliștilor care se pretează, la greu, să mânuie știri ”oficiale” contra-cost și ne-mpuie capul cu tot felul de oficioase…

Comunicat uzpr


Starea Uniunii și a presei, în dezbaterea Consiliului Național Consultativ al UZPR

O primă ediție a unei reuniunii-maraton a conducerii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România cu șefii și coordonatorii de filiale din toată țara, reuniți în cadrul Consiliului Consultativ Național al UZPR, a avut loc online, vineri, 30 octombrie 2020. 

Agenda complexă a reuniunii a debutat cu cuvântul președintelui UZPR, Doru Dinu Glăvan, care a reiterat necesitatea sporirii vizibilității UZPR, prin stimularea comunicării pe toate canalele și cu frecvență sporită a tuturor acțiunilor care fac din UZPR tot mai mult un for de dezbatere a presei profesioniste și o organizație de certă utilitate publică. Consiliul Director al UZPR a participat în formație completă la ședința extinsă, fiecare dintre cei prezenți aducându-și propria contribuție la elaborarea unui plan de acțiune pentru perioada următoare, luându-se în discuție și evoluția presei în condițiile sociale excepționale prezente.

Vicepreședintele Roxana Istudor a punctat câteva dintre reperele activității Uniunii. Astfel, s-a propus o intensificare a popularizării pe toate canalele a acțiunilor UZPR, în cadrul vastei rețele de comunicare deja formate, cu atât mai mult cu cât condițiile de restricționare a mobilității imprimă un alt ritm activității online, care se cere mult amplificată. De asemenea, s-a propus șefilor și coordonatorilor de filiale o întărire a legăturilor cu colegii de la publicații din străinătate, pentru o extindere a cooperării jurnalistice peste hotarele României. În același timp, în legătură cu realizarea viitorului număr al Revistei UZP, s-a făcut un apel la o coagulare, în ediția print, a vocii conducătorilor de filiale pe marginea temelor asumate de Uniune în cadrul Codului Deontologic al jurnalistului profesionist, recent publicat. Membrii UZPR sunt invitați să detalieze, prin experiență profesională personală, aplicarea normelor și comandamentelor profesiei în actualul peisaj media și în condițiile contemporane ale exercitării acestei nobile meserii. Totodată, s-a anunțat componenta în limba engleză a revistei, care va sintetiza, pe ultimele pagini, cuprinsul materialelor ce vor alcătui viitoarele ediții. 

Claudius Dociu, membru al Consiliului Director și coordinator al Filialei Prahova, a detaliat realizarea de noi parteneriate ale UZPR, cu instituții culturale și academice prestigioase, precum și cu alte instituții de primă vizibilitate, cum este Hipodromul din Ploiești, unitate sportivă etalon, de tradiție, din România. S-a propus extinderea variantei ca membrii UZPR să aibă gratuitate la manifestările organizate de instituțiile partenere, care are un precedent în parteneriatul dintre UZPR Prahova și Filarmonica din Ploiești.

Reuniunea, la care au participat coordonatorii de filiale din Galați, Vrancea, Mureș, Iași, Bacău, Vâlcea, Bistrița, Sibiu, Alba, Cluj, Timișoara, Caraș-Severin, precum și Agerpres și MAI, a luat în discuție propunerea de a se realiza site-uri proprii ale fiecărei filiale în parte, astfel încât informația, corectă, completă și integrală, să aibă o sursă avizată, cu conținut profesionist, ca o contrapondere la afluența informațiilor nu întotdeauna veridice sau suficient verificate vehiculate pe rețelele de socializare. 

Secretarul General al UZPR, Mădălina Corina Diaconu, a adus în discuție promovarea concursului UZPR pe anul 2020, cu tema „Sens și contrasens în mass-media”. „Cred că toți colegii noștri, pot realiza materiale de prezentare a concursului UZPR, în așa fel încât această manifestare de tradiție să-și continue parcursul care a evidențiat atât de multe valori ale jurnalismului contemporan”, a punctat secretarul general al Uniunii, adăugând că în premieră, concursul este adresat și jurnaliștilor profesioniști care nu sunt membri ai UZPR. De asemenea, purtătorul de cuvânt al UZPR, jurnalistul Miron Manega, a propus creșterea în filiale a numărului de abonamente la ziarul pe care l-a înființat și îl conduce, „Certitudinea”, a cărui apariție este afectată de perioada dificilă prin care trece întreaga presă print din țară.

Alte teme abordate în cadrul reuniunii au fost creșterea prezenței caricaturii și fotoreportajului de presă în organismele media coordonate de Uniune, creionarea unui set de reguli care să fixeze reperele profesionale ale jurnaliștilor și publicațiilor online din perspectiva UZPR, reacția organizației la declinul accentuat al numărului abonamentelor, generat de modul de lucru al Poștei Române. „Ce n-au reușit crizele succesive care au lovit presa, de la pierderea publicității la restrângerile pandemiei, va reuși serviciul public de poștă, care dus la pierderea unui număr enorm de abonamente”, a atras atenția Dragoș Bako, de la Sibiu. În acest context, peședintele Doru Dinu Glăvan a reafirmat sprijinul solid al Uniunii pentru aducerea temei în atenția opiniei publice și, de asemenea, a subliniat eforturile prezente care se fac la nivelul UZPR pentru elaborarea unei propuneri legislative prin care să se acorde bani de la Guvern pentru anumite entități ale mass-media private, așa cum se practică în numeroase democrații occidentale.

Dezbaterile pe marginea aspectelor principale ale Uniunii și ale presei profesioniste vor continua cu alte ediții online ale reuniunii cu membrii Consiliului Consultativ al UZPR.

Departamentul Comunicare

Un nou Proiect marca: Antoaneta Rădoi…Convorbiri literar-artistice