Archive for the ‘grabnic-ajutatorul’ Category

Un Hram al Sfintei Maria, fara parintele Cristian, la…Sintesti


  15 August 2014. Adormirea Maicii Domnului.

Multe Biserici Ortodoxe au acest hram. Ziua de 15 August este zi de comemorare a Adormirii Maicii Domnului.

Printre multele Biserici cu acest Hram, este si Biserica din Sintești, care a fost ctitorită, cu dăruire, preț de 20 de ani de către bunul părinte Cristian Baroianu, un om de mare angajament…

An de an, cu cel putin două săptămîni înainte, părintele Cristian Baroianu, începea pregătirile pentru Hram. Se îngrijea, cu meticulozitate și cu maximă dăruire, ca totul să fie perfect la vremea cuvenită! Toata lumea prezentă, de la mic la mare, trebuia să fie gratulată cu un cit de mic dar, iar masa trebuia să fie îmbelșugată.

L-am văzut făcînd lucrurile cu bună rînduială, preț de vreo 5 ani, timp în care îmi solicita sprijinul. Două săptămîni înainte de ”eveniment” părintele se chivernisea și se îngrijea ca fiecare lucrușor să fie pus la punct în detaliu. Era un perfecționist! Și făcea totul, cu dăruire! Ultimul Hram l-am pregătit anul trecut! Părintele era atunci foarte bolnav. Și totuși, m-a sunat și m-a rugat să-l sprijin în aranjarea lucrurilor. Nu mai avea, de ceva vreme, putere să slujească Liturghia, chiar își adusese un înlocuitor. Deși se afla într-o mare ”neputință”, totuși s-a preocupat pentru comemorarea Adormirii Maicii Domnului și pentru Hram. Nu voia ca lumea din sat, enoriașii, să simtă ”neputința” lui. Boala îl obosise și storsese din el toată energia. Devenise o umbră umblătoare. Cu ultimele lui puteri a organizat Hramul Bisericii de la Sintești, anul trecut. Nimănui nu cred că i-a trecut prin minte că va fi ultima lui organizare! Cu totii  ne rugam și speram ca părintele să se facă bine! Eu speram mai mult decît oricine, dintre cei cu care stăteam de vorbă despre starea lui! N-am vrut să cred nicio clipă că el se va da bătut! Fiindcă el, părintele Cristian Baroianu, avea solutii la orice problemă, de orice gen. La el nu exista: NU POT! Deseori mă mai enervam pe dumnealui, cînd încercam să-i demonstrez cîte o situație în care, argumentat, ceva nu puteam rezolva. El găsea soluția instant!!!, la o problemă la care eu mă frămîntasem mult și bine… Uneori acest lucru mă scotea din uz! Practic ar fi trebuit să-mi iasă și mie..”pasența”, fiindcă eram aceeasi zodie, nascuți în ani diferiti, în aceeasi lună, ianuarie, eu pe 6, dumnealui pe 9 ( am aflat acest lucru la decesul dumnealui  )! Ei bine, lui îi ieșea rezultatul EXACT, la orice problemă, în orice situație critică, iară mie, îmi dădea, adesea, cu..virgulă!!…Cum de nu i-o fi ieșit rezultatul pozitiv, în lupta cu boala? Este marele mister care mă bîntuie….

Luni și luni de zile l-am tot rugat, insistînd, să renunțe la tratamentul medicamentos, și în tot atîtea rînduri, dumnealui îmi aducea argumente ”solide” pro…știință! Și, iată că ”știința”, atît de ”solidă” ”în argumente”, l-a băgat, în foarte scurt timp, la 2 metri sub pămînt, lăsîndu-i familia -soția și cei doi băieți ( niște oameni minunați și de un real bun-simț, plus mama sa și un tată octogenar, preot și el, la a cărui durere pentru tragica despărțire de fiul său, puteau plînge și pietrele!!! )- îndurerată și nemîngîiată pentru…eternitate!!! Iar pe enoriasii săi, pe oamenii din Sintești, pe sinteștenii pe care-i iubea în mod cert, demonstrat, i-a lăsat pe ”mîini străine”. Mîini care niciodată nu vor ști să-i mîngîie pe sinteșteni, așa  cum o făcuse el…

Nu stiu ce se va fi petrecut de Adormirea Maicii Domnului la Sintesti, în anul 2014, dar știu sigur că lumea…în proporție de 99,99%…l-a plîns cu amar si cu dor pe bunul lor baci, pe părintele Cristian Baroianu!

Domnul să te aseze întru Lumină!, bunule părinte. Căci lumină ai răspîndit în toată vremea vieții și pe mulți ai bucurat alinîndu-i în fel și chip, în vreme de necaz! Eu iti păstrez VIE amintirea! Și VIU este regretul meu, că n-am reusit să te conving să renunți la tratamentul…știintific-medicamentos…și să bei, în schimb, niște ZEAMĂ de ”buruieni de leac!”…de la Mama Natură…

Odihneste-te-n Pace, bunule samaritean, părinte Cristian! 

                                                                                Fotografie2790

Anunțuri

Vine ploaia, vin şuvoaie peste..fraţii noştri!


Dragi creştini,
Vine ploaia! Se anunţă nori negri şi vînt furtunos peste ţară! Acum e în vest, apoi se mută în est, mai apoi în sud-est.
În Banat ori Moldova. Şi nu stă o clipă! Se mută-n tot locul..
Vin ploi…şuvoi
Şi vine …furtună!
Şi ploaia nu-i ploaie, cum ştim şi-am tot învăţat pe la „şcoalele” noastre, ci-i gheaţă cu „bob” cît un ou de găină…iar casa-i luată de val!
Şi-i văd pe rămâni, pe bătrîni, spăimîntaţi şi..nu pot să-şi revină! Ei, doar, se tem de…mînia divină!
Mi-este milă de ei
şi-aş vrea
cumva
să-i pot
răscumpăra!
De-aceea: Mă rog!
Şi
vă rog
şi pe voi
să uităm urîciunea
şi
să ne înfrăţim
într-o stăruitoare
grabnică
URGENTĂ
RUGĂCIUNE!
Pentru
fraţii noştri români!
Pentru
cei care-şi plîng munca
şi SOARTA
într-un CRÎNG blestemat!!!
Vă rog!
Nu uitaţi:
Negreşit vă rugaţi!
Pentru…
ai noştri fraţi
sinistraţi!

Jocuri de PUTERE!!!…


„În lumea asta prost făcută”…
..ori eşti la PUTERE, cu PUTEREA şi printre cei PUTERNICI, ori eşti..”mort!” (Ei bine, citatul original, al lui Pastorel, suna asa> ” In lumea asta prost facuta RAHATII scriu, in loc sa puta!”; doar ca eu nu m-am folosit de citat din motive…~estetice!!~; nu ca eu n-as fi intilnit, ca si Pastorel, destui…raT(h)ati)
Acum, ştiut este că şi PUTEREA se împarte pe Compartimente, avînd ea, PUTEREA, „puterile” ei, ceva mai mici dar..PUTERNICE!!
Unul dintre „compartimente” este cel religios! Domeniu în care am pătruns fără să ştiu în ce..lume ajung! (Voiam sa zic: nu stiam in ce kkt ma bag!!!; Sa ma ierte ”ievlavioșii!!!”) Credeam că este o lume a lui Dumnezeu, dar..m-am dumirit destul de repede, după ce mi-am luat-o-n freză de la mai-marii care diriguiesc Departamentul cu pricina (Adica sinodalii BOR) sau, mă rog, să rămînem în registrul de început şi să-l denumim: COMPARTIMENT! Am scăpat, oarecum, teafără in urma LOVITURILOR incasate, fiindcă m-am refugiat, la sfatul INGERILOR mei Calauzitori si Protectori, pentru o vreme ( asemenea lui Iisus, pe cînd era Prunc!), în…”Egipt”, şi mi-am pansat..rănile. Sper să se vindece!!!…N-am sa mai abordez acum, aici, capitolul, caci..vorbit-am din destul!
Un alt COMPARTIMENT este cel al Lumii Cărţilor! Mămulicăăă…Aici e altă..jale!! Una cu un J  mare!!! Şi în acest COMPARTIMENT am pătruns, dusă de SOARTĂ ( glumeaţă Soartă am!!! Face ea ce face şi-mi mai dă de furcă cu un ADVERSAR de temut!!! Bleahhh!!!… te urăsc..SOARTĂ!!! Din toţi rărunchii mei!!! I hate you!!! Chair nu găseşti şi pentru mine un COMPARTIMENT în care să ajung şi să nu mai trebuiască să întru circulînd în SENS UNIC???!!! Tot pe..INTERZISURI!!!, ma bagi!!!… Şi  tot ..AMENDATĂ, m-aleg!!! Pînă cînd???  Ai! Mă auuuuuuzi SOARTĂ??? Cu tine vorbesc!!! Răspunde-mi!!! Taci? De ce nu-mi răspunzi? Nu-mi răspunzi? Ei, atunci, află ce am de spus: Te urăsc! Din toţi rărunchii mei!!! Iţi declar război! Şi ţie! Soarta mea!!! Numai împotrivă te pui! Numai în contrasens mă porţi! Ajunge!!! M-am să-tu-rat!), exact aşa cum m-a dus ea, SOARTA, şi m-a purtat şi prin COMPARTIMENTELE anterioare, din care am ieşit extrem de… șifonată. Cam ca un trabant din carton presat, călcat de-un tren accelerat!!! Doamne…Pînă cînd??!!! Pînă cînd mă mai batjocoresc vrăjmaşii mei???!!! Pînă cînd, Doamne? Pînă cînd, uitîndu-Te la ei şi văzîndu-i cum vor să mă înghită, vei tăcea??? Tu-i vezi cum mă scuipă şi mă calcă în picioare, si..taci! Pînă cînd, Doamne??? Pînă cînd?…

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
”S-a-ntîmplat” că am scris şi publicat.. Carti. Trei dintre ele sint legate de domeniul…religios sau, oarecum, prin Zona aceasta, aş zice! Şi..se-ntîmplă c-am constatat cu durere!!! ca dacă nu aparţii unui „CLUB”,  n-ai nicio şansă să-ţi poţi expunde spre vinzare/citire, Cartea, în România..mea!!! Cît despre recenzii şi alte cele, ce să mai încercăm? Inutil să mai abordăm tema. Tabu!!! „Biserici şi bisericuţe”, CASTE bine organizate, cu ŞEF de TRIB care ştie EXACT ce şi cum…, mai ceva ca-n timpurile medievale!…ca să-i fie bine CASTEI şi..la iarnă cald…
Apoi mai este o problemă, şi anume, dacă n-ai scris pe placul şi n-ai „mîngîiat” pe creştet pe cine trebuia!!!, dacă cumva te-au mîncat deştele şi ai scris ceva despre „bunele obiceiuri” ale lui Icsulescu sau Igricescu, poţi să te resemnezi, fiindcă n-ai să ai nicio „trecere” printre diriguitorii de… CARTE si n-ai sa ai parte de vreo recenzie pe bune in veci de veci!! Şi culmea, aud, descopăr ( N-aş mai fi descoperit!! Vai mie, că pribegia mea s-a prelungit!!! ), că cel mai mare diriguitor de Carte din Ro, este un rus, unul Sturza, cu o cifră de afaceri cu muuulte, extrem de multe zerouri în coadă!!!…iar după el, pe listă, încă cîţiva (scuzati „cĂcofonia!”), ceva mai mici -dar nu-i plîng eu pentru cifra de afaceri-!!! E bunicică rău!!!… Cîţiva, cît să-i numeri pe deştele de la o singură mînă îs cei care..diriguiesc distrubutia de..CARTE in Ro!
Dacă se-ntîmplă să mai scrii şi despre REALITATEA dură -despre care nimeni nu vrea să pomeneşti, îţi poţi lua ADIO de la speranţa de-a putea intra vreodată pe Piaţa de Carte…religioasă!!!  Şi, măcar să te alegi doar cu atît!!!…Ca daca ti-au mai pus-o DIRIGUITORII RELIGIEI si de-o anatemă, ai belit-o definitiv…

”S-a-ntîmplat” că am scris o Carte cu un subiect despre care s-a mai scris. Treaba e că autorii celorlalte Cărţi cu acelasi subiect sînt ”agreaţi” de Librării. Autorul Cărţii mele însă, NU! Subiectul cărţilor lor:  „facerea de minuni de către Sfinţi”,  este acceptat ca subiect. Al meu, acelaşi subiect:  „facerea de minuni de către Sfinţi”, nu este agreat de către aceleaşi Librării de profil sau de către „alte”..LIBRĂRII…

Care va sa zică un fost yoghin scrie pe banda rulantă..carti religios-ortodoxe si e agreat.  Altul care s-a convertit la Ortodoxie, venit de pe la nuş-ce-cult, iar plecat si iar venit in mai multe rinduri este, de asemeni..agreat de Librari si de diriguitorii de Carte si, prin urmare, scrie, la greu, lansind carte dupa carte, si inca si cu..binecuvintare!!! ( chipurile!!!; ca deh`, nimic nu mai poti face fara..binecuvintare!!! Doamne, iarta-ma! pt ce-am gindit, ca era să zic iara una d-aia ”buna rau”..)  Alt autor de carti religioase, care a ”cochetat” la greu cu Bachus si cu ale lui licori inveselitoare si cu alti ”diavoli de prin.. cupe”, poate scrie/publica/expune/vinde, iar eu, NU!…
Cam asta-i lumea în care trăim!!! CASTE, CASTE şi iar..CASTE! Ca-n medieval!!! „Politically correct!”

Va urma…

Dumnezeu a coborît pe pămînt ca să-mi facă..DREPTATE!


Prin mijlocirea părintelui Ilie Lăcătuşu, Dumnezeu Însuşi a coborît pe pămînt ca să-mi facă …dreptate!!!

Astăzi pot spune că Dumnezeu s-a îndurat de lacrimile mele şi a zis: „astăzi s-a făcut mîntuire casei acesteia”!!! Slavă, Ţie, Doamne!

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Am scris o Carte! Am scris eu mai multe dar…

În 28 mai 2014,  a văzut lumina zilei Cartea „Pr Ilie Lăcătuşu, grabnic-ajutărorul”…

ImagineImagineImagineImagine

Pe 28 mai 2014 a curs în riuri..BUCURIA!!! Şi eu nu-s obişnuită cu Bucuria! Nu s-a mai abătut pe strada mea de mult prea multă vreme…

Astazi, la doar cîteva ore de la „naşterea unui prunc” ( o Carte a mea), unul dintre cei mai vajnici critici literari mi-a făcut o surpriză de proporţii!!! Nu-mi cred urechilor ce aud!!!…

Dumnezeu, prin mijlocirea Părintelui Ilie Lăcătuşu, m-a răzbunat! Cei care mă cunosc ştiu despre ce vorbesc!…

Da, „Răzbunarea este a lui Dumnezeu”! Şi da, astăzi…”s-a făcut mîntuire casei acesteia!”, prin publicarea Cărţii mele.

Dumnezeu LUCREAZĂ prin Sfinţii LUI, întru care a binevoit!!!

„Mare esti, Doamne, şi minunate sînt lucrurile Mîinilor Tale, şi niciun cuvînt nu este îndeajuns, spre Slava Măreţiei Minunilor Tale!!!”, m-a învăţat pe mine, să spun, Bătrînul meu, dragul, scumpul şi sfîntul meu Părinte Nicodim Bujor. Şi iată că am astăzi, din nou, şansa să mă bucur de sensul real al acestui Motto, să îl înţeleg şi să-l trăiesc din plin!!!!

Voi reveni…

„Ruina” de la Chiajna..5 august, Sf Ioan Hozevitul


"Ruina" de la Chiajna

La Ruina de la Chiajna, de linga Bucuresti, se construieste o Bisericuta…

Miine 5 august, va fi prima mare Sarbatoare, la Ruina. Este Hram-ul Bisericii. Unul dintre Hram-uri: Sf Ioan Hozevitul. Cel de-al doi-lea este: Acoperamintul Maicii Domnului.

Si fiindca  in 5 august este Sarbatorit Sfintul Ioan Hozevitul, miine, 5 august, la Ruina, va fi ..SARBATOARE!

Bisericuta a „crescut” in inaltime, desi sint doar, aprox 3 saptamini, de cind Preafintitul Varsanufie a pus  Piatra de Temelie…Asta seara, l-am „intilnit” si aici..Radia!..Stati linistiti! Nu despre preasfintitul Varsanufie vreau sa va vorbesc..nu ma dau in vint sa aduc elogii…nu e-n firea mea..ci vreau sa vorbesc, despre cei doi monahi: Athanasie si Gavriil.

De mai bine de un  an, la Ruina de la Chiajna, ostenesc doi preoti, monahi: parintele staret Athanasie, si ..NU IN AL DOI-lea RIND ( ma ierti pr Athanasie! ), parintele Gavriil ( Cuviosul G, cum, cu dragoste, ii zic eu ).

Au dus-o greu, f greu, anul trecut, caci nu aveau apa curenta, nu aveau curent electric, nu aveau unde dormi, unde-si face de-ale gurii. Aveau in schimb, ciini vagabonzi ( pardon:comunitari! ), balarii, tot felul de ginganii, munti de gunoie ( Groapa de Gunoi, Giulesti Sirbi ! ), „miresme” care mai de care, functie de adierea vintului…, croncanituri de ciori, scirtiit de sine de tren, huruit de avioane, ditai troienele de zapezi, asta-iarna, si, nu in ultimul rind..foarte probabil HOTI. La propriu!.. Nu stiu! Zic. Avind in vedere ca Ruina e la o distanta apreciabila de sat, si mult-prea-multa vreme..parasita….

Ei, cei doi monahi, au ignorat toate impedimentele, si renuntind la comfortul „chiliilor” din Radu-Voda ( n-o zic in zeflemea, ci am pus ghilimele, tocmai pentru ca, stiut este ca ceea ce la Sf Nectarie, numim chilii, nu are acelasi sens cu chilia parintelui Proclu, spre ex, sau cu cea a Sf Ioan Hozevitul sau Sfintei Teodora de la Sila!  Nicidecum! ), au ales sa ramina la ..RUINA de la Chiajna. Au infruntat greutatile – ceea ce nu-i simplu-, si au inceput, la Ruina , Slujbele. Ucenicii celor doi, i-au urmat, majoritatea, chiar daca le era si lor greu. ( Precizez ca eu, nu sint ucenica niciunuia dintre cei doi monahi; dar am fost in trecere pe acolo de vreo 2-3 ori, si am vazut oameni pe care ii vazusem adesea pe la Radu-voda, cind stateam impreuna sa asteptam pe acesti parinti pentru o  rugaciune, o binecuvintare, ceva..) Drumul pina la Ruina, este … unul ca acela cu …:”aici sint banii Dumneavoastra!!!”…Un colt uitat  de lume..doar la 5 pasi de Capitala. O salbatcie! (vorbesc de 2011-2012 si inca  si in 2013..sept, cind am trecut eu pe acolo..) La care puteti aduga si „povestile incintatoare” despre Ruina de la Chiajna. Un loc incarcat de istorie, lasat in paragina ani si ani, din cine stie ce considerente…

Cit despre drumeagul ce duce de la sosea pina la Ruina…de-ar sti Cristian Erbasu,”scumpu” de el, cite „binecuvintari” i-am dat, la fiecare trecere, pe linga Balastiera lui…degrab ar  face milostenie cu vro 2-3 camioane de pietris, c-o avea si el pacate -ca tot omu!;…si  asa, nici eu nu le-as mai inmulti pe-ale mele-…

Nimic nu i-a facut, asadar, pe cei doi monahi, sa dea inapoi. Nici lipsa apei  -si cit de toride au fost cele 2 veri petrecute de catre ei acolo ( acusica se duce  si cea de-a doua! )!!!- , nici ciinii vagabonzi (pardon, comunitari! Scuzati dom’ Primar! ), nici lighioanele care se preumblau, linistite printre balarii ( le-am vazut, intr-o zi, pe asa-zisele alei, chiar in fata mea, de mi-a stat ceasu’!, si-am decretat instant: ei, Cuviosule…, nu ma mai vezi p-aici, cit va fi lumea!!! Dar, in nici 5 zile, m-am intors, ca de, nu-l puteam lasa, de izbeliste, acum, la greu!!!,  ca nici el nu m-a lasat pe mine, la nevoie! Slavit sa fie Domnul Dumnezeul meu,  Binecuvintat fie Sf Nectarie!, precum si el, Cuviosul! ), nici mirosurile pestilentiale emanate de muntii de gunoaie, nici lipsa curentului, a oricarui minim comfort..Nimic! Ei si-au vazut de „lucru” pentru care s-au angajat…Slujirea lui Dumnezeu si a semenilor. Nu le aduc eu laude. Pe Pr staret Athanasie, il stiu doar din vedere, de la Radu-Voda. Nu prea aveam tangente cu dumnealui. N-am schimbat niciodata nici macar o vorba, in afara de simplu, si sacru (pt mine): Doamne ajuta!, daca cumva il intilneam in cale. Dar pe pr Gavriil il cunosc, mai  indeaproape, si pot spune ca e un om, un monah, un preot de mare angajament. Un om al lui Dumnezeu! La propriu! Cei care l-au cunoscut se pot socoti fericiti! Printre aceia ma numar si eu, Antoaneta, ultima dintre muritori! Si-i multumesc Bunului Dumnezeu! Si nu in ultimul rind ,”Cuviosului” …”Bucuria mea”!, vorba marelui Serafim de Sarov, Sfintul lui Dumnezeu!

Megeti  la Ruina, miine 5 august -adica azi!, deja azi..-, la Marea Sarbatoare! Hram-ul Bisericii de la Ruina Chiajna. Unul dintre Hram-uri: Sf Ioan Hozevitul! Binecuvintat fie Sf Ioan Hozevitul, dimpreuna cu toti Sfintii lui Dumnezeu! Binecuvintati fie cei doi monahi: Athanasie si Gavriil!

Respectele mele, Cuviosilor! Eu, nu mi-s prea …evlavioasă, dar …MERITAŢI! Faceţi cinste Bisericii lui Dumnezeu!
Sarut dreapta, cuvioase Gavriil!

Cu drag,

Antoaneta-Ivana
Articolul de mai sus, l-am scris în 2012, iar acum, 4 august 2013, am nişte precizări de făcut…şi anume,

PS: Nu voi sterge Articolul, dar am de facut un anunţ FOARTE IMPORTANT, şi anume: Pr Gavriil, nu mai vietuieste la Ruina Chiajna, ci la Mrea Ciorogirla. S-a alaturat altui FRATE, pr Gherontie ( o minune de om!) fost dicaon-econom la Mrea Cernica. Vi-i recomand cu multă bucurie, şi căldură pe amindoi! Sînt nişte oameni minunaţi! Nădăjduiesc să facă echipă bună, Întru Mulţi Ani,  spre Slava lui Dumnezeu! Si spre bucuria credinciosilor si a lor!
La mrea Ciorogîrla ( Sau Mrea Sămurcăşeşti i se mai spune), se poate ajunge cu un microbus de la Autogara Militari. Intr-un sfert de ora se ajunge la mănăstirea Ciorogîrla, unde îi veţi găsi pe preoţii Gavriil si Gherontie. Minunaţi amîndoi! 4 august 2013.

Monahii Gavriil şi Athanasie -de al stînga la dreapta, cum priviţi-

Ps 2) Asa cum am spus si in atentionarea anterioara, nu voi sterge articolul, dar am de facut o mica-MARE precizare, si anume: Părintele Gavriil, nu mai este la Ciorogirla, ci este plecat! deja cred ca ati aflat cu totii! uite ca mie, abia acum, mi-a venit ideea sa va anunt!

Nu ma intrebati unde il puteti gasi, caci nu va pot raspunde, pentru simplul motiv ca si eu stiu tot cam cit stiti si voi! Cu amendamentul ca DA, eu stiam ca va pleca! Imi spusese, ODATĂ, doar ca eu, un munte de superficialitate, n-am bagat la cap…

Orinde-ar fi însă, fiți siguri că va poartă în rugăciunle lui! Fiți convinși că, la plecare, printre bagajele lui și-a luat și AGENDA în care vă are scriși pe toți..ucenicii lui! Și vă are în inima lui și în rugăciunile lui!

Dumnezeu să te aibe în paza Sa, Cuvioul meu drag, Gavriil, oriunde te-ai afla! Și noi te  purtăm în inimile și rugăciunile noastre! Așa umile cum or fi ele!!!

Ne lipsești mult! ( Eu chiar ți-aș ”administra niște nuielușe” și te-aș aduce-napoi, cu arcanu`, de mi-ar sta mie în putere să fac asta! Totodată, eu sînt prima care subscriu la libertatea de conștiință și respect decizia pe care ai luat-o! Așa că…retrag..nuielușele!!! ) Dar ne mîngîiem știind că fiecare om trebuie să poposească unde îi e datul! Bucurie Sfîntă! Te iubim necondiționat! Eu, Anto și Baby! Și cred că nu sîntem noi singurele, dar..nu mă pot pronunța în numele altora…

Drumul evanghelic


   ” Ceea ce mă umple de tristețe este aceea că oamenii rătăcesc așa de mult, fără să ia seama de această Carte …Biblia, care-ar putea să-i călăuzească!” ( Faraday)137

Citim toate cărțile din lume, le aprofundăm pe unele -și încă cum!-, dar Sfînta Scriptură nu ne preocupă deloc. Am citi-o dar… ni se pare cam…complicată. Nu cerem de la Dumnezeu pricepere ca să înțelegem lucrurile LUI sensibile…

 Chiar cînd ne rugăm, majoritatea -și în majoritate ma înclud și pe mine- ÎI cerem lui Dumnezeu: mașini de ultimă marcă, vile, parteneri frumoși -buni și deștepți și cu ochii verzi, dacă se poate!-, copii geniali, afaceri prospere…”uitînd” să-I cerem sa ne dea roua Darului Duhului Sfînt ca sa căpătăm înțelepciune și pricepere și să învățăm ..rostul vieții….

 Evanghelia nu ne prea preocupă. Am mai și rasfoit-o unii dintre noi -printre care și eu!-, dar…cam atît! De ce? Pentru că Drumul Evanghelic ne cam complică viața și noi vrem să fim comozi.

  Pe CRUGER îl întreabă cineva:

-” cunoașteți pe Goethe pe Shakespeare?”

– ”Nu cunosc decît această carte -răspunse el, scoțînd din buzunar o Biblie veche-! De 40 de ani citesc necontenit în ea și nu sînt stăpîn nici măcar pe jumătate din minunățiile ei. Cînd voi sfîrși-o, o să citesc pe Goethe și pe Shakespeare!” Ce frumos!… Și noi, iată, l-am citit  și-l cităm, la greu, pe Coelho, dar nu am citit, nu sîntem preocupați de..Biblie, cea care  „ ar putea să ne călăuzească!”…

 Evanghelia ne învată și ne arată ce să facem, iar noi știm, mulți dintre noi -măcar din tradiție, de la părinți, bunici și străbunici, dacă nu din SCRIPTURI-, dar nu facem! Știm drumul dar, e un pic…INCOMOD! Mai COMOD este să faci rău! Sa te răzbuni, să-ți faci loc cu coatele…Majoritatea dintre noi spunem TATĂL NOSTRU cînd ne rugăm, unii chiar în fiecare dimineață, de cum ne trezim și ne dăm jos din pat, iar mai apoi, tot restul zilei și a timpului ne comportam ca niște sălbatici…ca niște canibali…

dar…

  …Bunul Dumnezeu, Care nu are pe nimeni de pierdut, lucrează după cum numai El știe, și..vine o zi cînd ne domesticim și căutăm pacea! Cu noi înșine și cu cei din jur. Și pornim, agale, pe DRUM…Drumul Evanghelic. Sprijiniți și călăuziți de un părinte precum Nicodim Bujor, Evagrie Ponticul,  Pr Porfirie și alti duhovnici îmbunătățiți, călăuziți de Sf Scriptura, poate de Cuvîntul de Folos al unui Teofil Pîrîianu şi de multi alți minunați PĂRINȚI ai Bisericii lui Dumnezeu, cum ar fi Pr Iustin Pîrvu de la Petru vodă și alții ( Doamne, Slavă Ţie!, că ne-ai dăruit destui Învățători destoinici! ) sau de ..făcătorul de minuni și grabnic-ajutătorul părintele Ilie Lăcătușu ( ”cantonat” deocamdată într-o Capelă din Cimitirul Giulești! )…ale cărui Sfinte Moaşte, pe mulţi au adus la..Lumină!!!

 …iată și aici, mai jos, un DESCHIZĂTOR de CALE! Pe care l-am întîlnit, spre Slava lui Dumnezeu, într-o călătorie a mea în  Rusia, unde mă aflam, prin Graţie DIVINĂ, la o „cură cu..sfinți”…

 Dumnezeu fie binecuvîntat pentru cele știute și pentru cele neștiute -de catre mine- ale LUI faceri de bine pentru mine!

Schimonah rus

Interviu schimonah rus