Archive for the ‘CHIPURI si MASTI’ Category

APEL la…trezire!!! Haideți să ne-ntoarcem la TATĂL, prin Fiul!!


potir cu

Mai-marii lumii, aceste satane ucigătoare de vieți și de suflete, care după ce ne-au vândut străinilor, sărăcindu-ne în hal-nehal, aducându-ne la stadiul de colonie, au decis interzicerea ÎMPĂRTĂȘANIEI, și, văzând că nu ne este frică de ”linguriță” (în care noi știm, de vreo 700 de ani -nu dintodeauna s-a împărtășit cu lingurița-, că se află Hristos), au hotărât să încuie Lăcașele de Cult, spre bucuria luciferică a mai-marilor lumii și a stăpânului lor!! Au interzis CUMINECAREA acum, când lumea avea mai multă nevoie de EA!!!

Să nu uităm, frați români, (câți mai suntem FRAȚI!!, căci frățietatea noastră e mâncată de LUP); chiar și pe timpul holerei oamenii se împărtășeau (cine are bătrâni credincioși și iubitori de Dumnezeu, să-i întrebe și aceia le vor povesti!!). Apoi, niciun conducător nu a fost atât de DESPOT, nu a fost atât de TIRAN și de URÂTOR de Dumnezeu și de oameni, nici măcar Ceaușescu – cel pe care scârbavnicii slujitori ai Satanei l-au împușcat în 89, ca să-i ia locul, că, vezi Doamne, el nu era bun de nimic!!), nu a încuiat ușile Bisericilor și nu a interzis ÎMPĂRTĂȘANIA!!

Frați români, frați creștini, (câți mai suntem frați, -că nu prea se mai simte între noi frățietatea!!; câți mai suntem…CREȘTINI -că nu prea se mai simte creștinătatea noastră, creștinismul real!!, o spun cu regret.), să nu ne lăsăm atât de mult manipulați încât să credem că vom muri dacă ne împărtășim. Ei bine, fie, dacă o fi să murim de la Împărtășanie, măcar murim  că am ales, liber, să o facem, adică…să ne împărtășim!! Totodată, nu vom muri nici dacă NU ne împărtășim temporar, pe perioada izolării. Și-am să vin cu câteva argumente și, totodată, am să supun atenției și un alt aspect al situației nou create.

Și eu m-am lamentat, la început, apoi m-am dus mai în profunzimea lucrurilor și mi-am dat seama că totul are un rost, de aceea îndrăznesc să-l supun atenției cititorilor mei, cerându-le iertare pt ”logica” mea!, și zic, înainte de a ne lamenta atât că, vai, nu mai putem de dorul Împărtășaniei (de parcă ne-am fi omorât până acum după Trupul și Sângele lui Hristos!!, ostenindu-ne să-L primim cum se cuvine în trup și în inimi!!, dacă înțelegeți ce vreau să spun, și să mă iertați că am îndrăzneala să atrag atenția asupra acestui fapt), bine-ar fi să cercetăm lucrurile și să le vedem rostul. Găsim tot felul de vinovați pentru situația creată, în schimb, nu ne gândim absolut deloc că, poate, Dumnezeu, Hristos Însuși nu ne-a mai îngăduit acest lucru!!! Haideți să facem un exercițiu de înțelepciune! Haideți, dar, să vedem DE CE s-a-ntâmplat ceea ce s-a-ntâmplat!! Haideți să vedem DECE S-a scârbit până-ntr-atât Hristos de noi, de nu ne-a mai lăsat să ne apropiem de POTIR!!

Propun tuturor creștinilor ortodocși care mă citesc, să ne facem, fiecare, o ANALIZĂ de VALOARE! Să facem asta toți, de la Vlădică pină la opincă, și-o să vedem cât de căzuți ajunsesem, TOȚI!! (de la cap, din Deal, de la patriarh, mai exact, ca sa se inteleagă clar, până jos în vale, la ultimul dintre noi -inclusiv eu; îngâmfați, curvari, lacomi de bani, ”superiori”, nababi, îmbogățiți din banul văduvei și al orfanului, neiubitori de semeni, egoiști peste poate, invidioși, neiertători, nepostitori, nemilostivi față de semenii aflati in nevoi, râzători de cei neputincioși etc…), și, descoperindu-ne racilele, făcându-ne MEA CULPA, să cădem înaintea lui Dumnezeu în genunchi, cu smerenie adâncă să-I cerem iertare, dar, mai înainte, să-i iertăm pe toți cei care ne-au greșit, (așa cum cere Scriptura), totodată, cerând iertare tuturor cărora, in vreun fel oarecare, le-am greșit! Să părăsim curviile, lăcomia de bani, înavuțirea din banul văduvei  și  alte cele, să punem bun început vieții noastre părăsind fățărnicia și neiubirea de semeni! Amin.

Să ne-nțelegem, sunt revoltată, la fel ca voi toți, pentru că ni s-au încuiat ușile Bisericilor, și, astfel, dreptul, liber-consimțit, la împărtășirea cu Hristos! Sunt împotriva îngrădirii oricărei libertăți, și, pentru că mă consider un OM LIBER (de orice asuprire, mai puțin a mea însămi, de care mă lupt să scap și trag nădejde că, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi reuși!!), tocmai de aceea mi-am luat ”pogorământ” să cuvântez cele de aici. Iubesc libertatea, iubesc, mai ales, libertatea de conștiință, și conștiința mea îmi spune că Dumnezeu este foarte supărat pe noi pt toate cele ce le-am enumerat mai sus, și pentru multe altele, și de aceea, sub pretextul COVIDului, (pe care, vijelios, printr-un lucrător luciferic, l-a trimis asupra noastră), a admis încuierea Bisericilor, și doar pe preoți i-a lăsat să slujească singuri (…), cu Lăcașele de Cult goale!! Nu vă-ntrebați, dragi ortodocși, de ce a îngăduit Dumnezeu acest lucru, preoții singuri cu Bisericile goale?? Cu siguranță că o faceți, și, desigur, ați găsit și răspunsul, însă e mai ușor să arătăm cu degetul spre vinovații din afară, și asta pentru că n-avem curaj să arătăm cu degetul spre vinovații dinlăuntru, adică spre noi și spre cei care ne păstoresc. Ei bine,  cu riscul de-a supăra pe mulți, și pe ”frați” și mai mult, am să cuvântez și voi spune că vinovații pentru încuierea Lăcașelor de Cult suntem noi, noi copiii Bisericii, de la Vlădică (Ciubotea), până la opincă, adică eu, tu, el, ea, oricare dintre noi (mai puțin câțiva, fiindcă printre noi mai sunt destui oameni, creștini și preoți sfinți, -rugători, smeriți, credincioși lui Dumnezeu, care împlinesc Poruncile, așa cum scrie Scriptura- deci excluși de turma de capre care ne-am lăsat duși de val, rătăcindu-ne în Pustie!!), cauza fiind câteva chestiuni despre care am vorbit undeva mai sus. Eu spun că e vremea să nu ne mai lamentăm, acuzând guvernul și nu-știu-ce alte entități, pe care le socotim a fi vinovate de situație, când, de fapt, noi, creștin-ortodocșii, ”evlavioșii fără pereche”, suntem vinovați de trădare față de Hristos, Mântuitorul nostru, de la Vlădică (Ciubotea), la sub-vlădicii zonali (înalt-prea-sfințiții și preasfințiții -și, cu riscul de-a fi ”anatemizată” de careva -și n-ar fi prima oară!!, aș propune chiar schimbarea, DE URGENȚĂ, a acestor titulaturi, din smerenie față de Hristos, Căruia noi toți Îi spunem  simplu ”TU”, fără niciun fel de altă titulatură!!, deși EL este incomensurabil!!!) și așa mai departe până la ultimul creștin, până la cel mai mic dintre cei mici ai Bisericii. Eu spun că, în loc să ne tot lamentăm că ni s-au încuiat Lăcașele de Cult și că, astfel, ni s-a interzis dreptul la Împărtășanie, ar fi musai trebuință, DE URGENȚĂ, să ne punem cenușă-n cap, nouă înșine, și să batem metanie neîncetată spre iertare, să-I cerem Tatălui Ceresc restabilirea dreptului de fii ai LUI, prin Iisus Domnul și Mântuitorul nostru! Să ne străduim să restabilim frățietatea de care am uitat cu toții, căci mor de foame lângă noi Lazării, care-s puși anume lângă noi, ca să facem milostenie cu ei (acești Lazări, acești Hristoși goi, flămânzi, înlăcrimați, deznădăjduiți..), și noi…nici nu-i observăm, trecem pe lângă ei precum preotul și levitul din Evanghelie fără să-i mângâiem, fără să le uscăm lacrima, dar facem danii până la transpirație pe unde nu gândește nici Satan că le-am face!! Haideți, dar, frați creștini, creștini-ortodocși, să fim creștini, haideți să ne trezim! Haideți să ne tragem, unii pe alții, de mâneca hainei, inclusiv de mâneca reverendei și/sau a veșmântului preoțesc, să ne-arătăm unii altora, în smerenie și cu iubire, racilele, să ne vorbim, unii altora, deschis despre ele, haideți să ne facem o spovedanie, nouă înșine și unii altora, haideți să ne facem MEA CULPA, haideți să ne venim în fire, căci din fire suntem buni, suntem frumoși, suntem milostivi, suntem iubitori de Dumnezeu și de semeni! Haideți să lepădăm fariseismul, și milostivul și iubitorul Hristos ne va deschide iarăși ușile iubirii Sale, va pune pe fugă COVIDul, și-atunci ușile Bisericilor se vor descuia pentru noi, și va dezveli POTIRUL, permițându-ne accesul la Trupul și Sângele Lui, la CUMINECARE!!

Haideți, dar, să procedăm așa cum a procedat FIUL RISIPITOR! Să ne-ntoarcem smeriți la Tatăl, prin Fiul!

Așa să ne ajute Dumnezeu! Amin.

(Anto R., 1 aprilie 2020, ora 01; Și nu, nu este o glumă de-ntâi april, este un apel la reîntoarcere la Dumnezeu și la Cuvântul Evangheliei Lui, un apel la credincioșie sfântă, un apel la trezirea semenilor și chiar a mea!! Amin.)

Vizita Papei…


Aseară cineva imi ţine un mic discurs şi-mi zice, printre altele: „Vaii, ce mi-a plăcut modestia Papei!!”, şi-mi enumeră că nu ştiu ce-a făcut şi ce-a dres, bietul Papă la noi, la Românica!! Măi vere, vă zic acum, clar, ca sa va intre bine-n cap: TOTUL a fost programat (regizat) la centimă. Totul studiat!! Vizita asta se pregăteşte de cel putin un an incheiat!! Ce nu pricepi, tu prietene, duşaman, frate, nepot, vecine, ce-o fi tu?? Nu pricepi că totul a stat SCRIS in niste REGULI bine stabilite?? Exista un mănunchi de puncte şi subpuncte care trebuie bine respectate, in asemenea cazuri. Iar „mângâierea bolnavilor pe cap” papa mingiie copii pe acp

face parte din SPECTACOL, inclusiv mersul cu autohtona noastră: loganul. Personal, nu privesc prea in detail aceste SPECTACOLE, fie ca-s executate, cu minutie, de sinodalii BOR, fie de Papa, fie de oricine care are vreo FUNDATIE de binefacere, -se-ntelege ca inclusiv cea a „principesei” Margareta, zisă a noastră!!! Punctum.

(Frgament din..CHIPURI şi MĂŞTI)

 

(Foto: Preluare de pe internet)

României i se serveste iarăşi circ


Ştiu ca-mi voi pune paie-n cap cu postarea, (chiar de la oameni la care ţin foarte tare), dar n-aş fi eu dacă aş tăcea! Postând, exprimându-mă, nu-i sacrific pe ei, ci pe mine, ştiind că mă vor lipsi de dragostea lor. Aş vrea să le spun, să vă spun tuturor că nu am laikuri politice. Mi-e perfect egal cine conduce acum, fiindca, indiferent de opţiunile noastre electorale, ies din urna inşi desemnaţi de undeva din…neant, şi toti sunt o apă şi-un pământ, (atât la guvern, cât şi la preşedinţie), nişte vinzători de neam şi ţară, indiferent cât dau din gură ca să capete friptură!! (gen Johannis, cu rânjetul lui, satisfăcut acum de biruinţa PNLului; dar vă spun, dragii mei cititori că diabolicul lui rânjet se va transforma, -poate nu foarte curând, dar nici prea târziu-, într-o grimasă a durerii, căci destinul va lucra şi în cazul lui, findcă e un parşiv fără pereche, în opinia mea, şi intuiţia nu m-a înşelat niciodată!!). Azi, României i se oferă iarăşi…circ (Arestarea lui Dragnea, exact acum, cu surle şi trâmbiţe!! Bun moment, n-am ce zice!! Justitie CORRECTĂ…politic!!, nu că Dragnea nu ar fi meritat „mandatul”!!

(Foto: Realitatea.net)

Circ ne servesc porcii ăştia de 30 de ani… Dar, se pare că poporului îi place. Culmea-culmilor guvernării e…starea în care am ajuns noi românii. „Dezbină şi stăpâneşte!!”, le-a ieşit de minune. Azi suntem frate contra frate. Nu mai poţi opina în faţa fratele tău, că ţi l-ai făcut duşman instantaneu, daca el are o opinie diferită politic (şi nu numai) de a ta.  „Dezbină şi stăpâneşte”  e singura realizare supremă, sigură, a celor care ne guvernează de 30 de ani. Circ şi iar circ pe toate lungimile de undă de 30 de ani…

Acum, că s-a zis cu Dragnea, că i s-au pus, în sfârşit, cu surle şi trâmbiţe (altfel nu se putea, n-avea chichirez!!), cătuşile, abia aştept feeria ce ne va aştepta de la coaliţia guvernamentală!! Le-aş sugera guvernanţilor înscăunaţi de azi-nainte, să ne ia încetişor cu binele, cu prosperitatea, că nu suntem învăţaţi şi nu cumva să ni se-aplece de-atâta bine ce va urma!!

Conditia artistului clujean: “Ma simt puternic murind de foame”


Impresionant articol…

Il postez in intregime, preluat de pe ARTindex

Conditia artistului clujean: “Ma simt puternic murind de foame”
Scris de Adina Fartusnic  /   martie 25, 2013  / Sursa: ZiaruldeCluj.ro

gaurean_grigore
„Dupa aproape trei decenii de activitate artistica, Grigore Gaurean face parte din categoria creatorilor care traiesc si mor din propria arta. Lucrarile lui – sculpturi, icoane pictate pe lemn cu rame confectionate de mana lui, desene in creion etc. – se vand astazi pe internet sau, prin cunostinte, in strainatate. In galeriile din Cluj, spune el, arta nu mai are nicio sansa. A incercat sa vanda peste tot, dar nimeni nu mai apreciaza valoarea unei picturi si a unei rame unice. Toata lumea vrea desene minimaliste, tablouri cu rama de doi metri, care sa ocupe un perete intreg.

Artist in Cluj – muritor de foame

Traieste intr-un apartament cu trei camere din Manastur, dar foloseste una singura. Aici, peretii camarutei sunt tapetati cu tablouri, instrumentele care il ajuta in pictura si sculptura ocupa un dulap intreg, iar pensulele atarna, agatate intr-un cui batut in mobilierul de lemn masiv. Cutiile mari de caton ce animeaza vitrina sunt ticsite cu reviste si schite, iar deasupra usii, stau aliniate zeci de foarfeci, pile si manusi. In mijlocul camerei, un sevalet gol, asezat in spatele unui fotoliu personalizat. La capul patului are un resou vechi si murdar. Prin usa deschisa, se vede o cutie de mustar, o conserva si niste branza – isi tine mancarea pe balcon.

“Nu am frigider dintr-un motiv simplu – frigiderul consuma curent. Resou am, dar il folosesc scurt, pentru cate o cafea. De mancat, mananc pe unde umblu”, spune el, cu zambetul pe buze.

Are tablouri si in celelalte camere, nu-i incap toate in camaruta in care mananca si picteaza. Aprinde scurt lumina in fiecare camera si o stinge dupa ce am vazut ce era de vazut. Nu lasa becurile sa arda mai mult decat trebuie, asta inseamna bani irositi. Arata mandru catre fiecare panza colorata si-i povesteste istoria. “Asta l-am facut pe vremea cand traia tata”…

“Am vandut icoane foarte bine, dar doar pana in 2007. Acum, incerc sa vand o icoana de aproape un an si nu reusesc. Am fost la expozitii, am incercat sa vand chiar si in institutii sau cabinete de avocatura. Am stat chiar si la sala de sport, am incercat ca vorbesc cu parintii copiilor. Veneau in masini scumpe, dar nu a cumparat nimeni nimic. N-am vandut nimic intr-un an de zile. Cel mai mult, am vandut 57 de tablouri unui singur cumparator, dar nu pe sume mari. El are galerie. Alta data, am trimis 12 lucrari unui cumparator din America; mai cauta azi un om care cumpara 12 lucrari!”, spune Gaureanu, cu parere de rau.

Arta nu mai are valoare

Dupa ce a trait o viata intreaga din asta, vrea sa renunte la arta, vrea sa distruga elementul care l-a ajutat sa traiasca, iar acum il ajuta doar sa moara. Are o colectie de aproximativ 100 de tablouri si aproape 10.000 de desene pe care nu reuseste nicicum sa le vanda. A incercat sa faca oferte, sa lase din pret, totul in zadar.

“Luna trecuta am castigat 100 lei si ma simt puternic murind de foame. Nu am frigider, nu am aragaz, dar am aproape 100 de tablouri si 10.000 de desene pe care o sa le distrug – cat mai sunt proprietatea mea – pentru ca nu au nici o valoare pentru cei care m-au nascut”, spune el.

O viata de artist – 1.000 de tablouri

Pana acum, a pictat aproximativ 1.000 de tablouri, iar 900 dintre ele au fost vandute de-a lungul anilor. Au fost perioade bune pentru pictura, spune el, intre ’97 – ’98 si 2002 – 2003. Apoi au venit vremurile rele, oamenii si-au pierdut apetitul pentru cultura, iar galeriile au inceput sa vanda tot mai putin, spre deloc. De-a lungul anilor, cand arta nu a reusit sa-i puna o paine pe masa, s-a angajat in diferite munci: a fost, pe rand, sculptor, decorator, proiectant, sofer profesionist si profesor de desen la diferite scoli. 5 ani i-a petrecut la Liceul de Arta.

“Sunt singurul care a facut o expozitie de Desen tehnic si perspectivic in Liceul de Arta din Cluj; disciplina s-a desfiintat. E complicat sa desenezi umbra unei muste care se zboara pe langa un obiect, cand are o lumina dirijata dintr-un anumit loc”, rade el.

Nu e singurul intr-o situatie dificila. Fotii lui colegi, si ei artisti, vand brelocuri si kitsch-uri sub denumirea de “tablouri” la marginea drumurilor din centrul Clujului.

“Artistul depinde si de ceea ce vinde, pentru ca din asta traieste. Nu vreau insa sa-mi ramana numele de vanzator ambulant de kitsch-uri”, incheie el.

Mai multe imagini cu lucrarile artistului puteti gasi pe pagina lui.

Gaurean Grigore spune:
mai 1, 2013 la 08:53

Dupa 35 de zile nimeni nu m-a contactat sa imi cumpere vreo pictura. Pentru 10.000 de desene (5 ani de munca) am primit o oferta de 100 de euro, adica 100 de desene = 4 lei si ceva bani, bineinteles ca am refuzat-o. Am platit prin cheltuieli de bloc o parte din salariul administratorului, o parte din salariul omului de serviciu, am incercat sa imi caut altceva de lucru dar nu am reusit nimic concret. Vocatia mea e aceea de artist plastic. Oamenii citesc si merg mai departe, nu se implica. Ce poate fi mai trist decat acest embargo impotriva vietii artistului? De aceea, ceea ce nu are valoare si imi apartine, trebuie distrus in timp de imi descriu parti din viata intr-un film despre aceasta stare de fapt (si uploadat pe y__utube), poate cineva va construi un film artistic biografic despre viata mea, atunci cand nu voi mai fi. Daca exista in lumea asta mare un galerist adevarat care sa imi cumpere lucrarile si sa le revanda, il astept, inca mai traiesc acum cand scriu. Dar cred ca nimanui nu ii pasa. ”

Nota (ivanacristescu): Nadajduiesc ca artistul mai traieste, si ca cineva il va vizita curind sa-i cumpere lucrarile!! (Semnat: Antoaneta Rădoi, proprietara acestui Blog)

Teo TRANDAFIR…”Cum o macină pe ea grija, cum nu poate ea să doarmă noaptea, cu gîndul la casele noastre…”


Invectiva.ro

7 aprilie la 14:06 ·

Gata, se poate spune oficial: Teo Trandafir este o fată foarte de treabă, așa sufletistă ca ea, mai rar!

Cum o macină pe ea grija, cum nu poate ea să doarmă noaptea, cu gîndul la casele noastre ne-asigurate și la ideea că, în urma, Doamne-ferește!, unui cataclism, vom rămîne noi nedespăgubiți!

Nici nu se pune problema că niște foarte onorabili, de la foarte onorabilele companii de asigurări, care tot încearcă să îndese cetățenilor pe gît niște plăți inutile obligatorii, i-au băgat ei un, scuzați, purcoi de bani în buzunar, să stea ca o mironosiță pe canapea și să plîngă pentru casele noastre aflate în bătaia sorții…nu și nu, așa ceva este pur și simplu de neconceput!

Sufletul ei bun a împins-o de la spate, firea ei sensibilă ca o aripioară de musculiță, compasiunea și spiritul de solidaritate pentru concetățenii săi, nu au putut să o lase indiferentă.

Știm cu toții asta…

http://www.invectiva.ro/…/teo-nu-e-un-cirnat-de-trandafir-ii

 

invectiva.ro

Teo nu e un cîrnat de Trandafir -II-

Cum o macină pe ea grija, cum nu poate ea să doarmă noaptea, cu…

NOTĂ ivanacristescu: Da, subscriu la ceea ce spune INVECTIVA.RO, biata Teo Trandafir se prapadeste de grija noastră, ca n-avem noi asigurare la casă…si ma gindesc ca daca tot i-aşa ingrijorata, poate ne spune si ce ginduri are madam Firea, -primăriţa de Bucureşti-, cu cei ce locuim in blocuri cu Bulina Roşie, blocuri  care nu pot fi  asigurate de nicio firma de asigurări!!

Cu rîsul la mormînt!…


Art preluat de pe site:

https://ioncoja.ro/cu-risul-la-mormint/Cu rîsul la mormînt!…

Primit de la Nicolae Doftoreanu din Bucuresti – patriot roman
MIHAI ANTONESCU
De obicei, într-o republică, atunci când moare o regină, e sărbătoare, nicidecum prilej de doliu naţional. Bine, acum, în istorie, poporul era de faţă la trecerea în eternitate şi putea arunca în voie cu pietre, cepe, mere putrede şi cotoare de varză.
Când a răposat Regina Ana, poporul n-a fost de faţă. Poporul n-a fost de faţă nici când a trăit Regina Ana. Poporul vieţuia în România, defuncta s-a născut în Franţa, a locuit în Spania, Portugalia, Statele Unite şi a murit în Elveţia. Când era în viaţă, nimeni n-ar fi recunoscut-o pe regină pe stradă. Foarte puţini ştiau că există şi mai puţini ştiau cum o cheamă.

Regina Ana n-a fost de fapt regină. S-a căsătorit cu un domn care nu mai era rege. Nici când a fost rege, săracul, n-a prea fost rege, nu l-a lăsat taică-său, nu l-au lăsat Mareşalul, ruşii, comuniştii. Cred că doar atunci când a abdicat, lumea şi-a dat seama că a avut un monarh, exact cum, atunci când Ana a murit, lumea şi-a dat seama că Maiestatea Sa era însurat.

Acum că a murit sărmana femeie, toţi suntem trişti. Atât de trişti că ne punem problema unei zile de doliu naţional. Soţia Preşedintelui, şeful Republicii, spune că a admirat-o şi a iubit-o pe Ana. Probabil că e monarhistă în suflet şi a acceptat cu greu ideea că e măritată cu un uzurpator. Klaus se uită la televizor şi-şi dă seama cu cine stă în casă.

La televizor, toţi sunt trişti şi uşor încurcaţi că nu pot folosi toate echivalentele lingvistice pentru a relata moartea: nu pot spune „a plecat dintre noi” sau „ne-a părăsit”, că e impropriu, săraca femeie n-a fost niciodată printre noi; nu se poate afirma nici că „a pierdut lupta cu viaţa”, ca stereotip mediatic suprem, căci, observând longevitatea, putem spune că a fost meci egal, decis în prelungiri. Nici măcar colocvialul „a dat ortu’ popii” nu e potrivit, Ana nefiind ortodoxă. (În anul 2016, BOR nici nu i-ar fi dat voie lui Mihai s-o ia de nevastă)

Suntem trişti pentru că suntem needucaţi! Când moare un cap încoronat, nu e loc de tristeţe, ar fi o ofensă adusă succesorului. Când o să treacă în nefiinţă Regele Mihai, ne vom bucura pentru moştenitorul tronului! Dar… care moştenitor? Radu Duda? Nu, el va fi prinţ consort. Pe tron va urca Margareta. Dar… nu există tron!

Rămâne de văzut dacă nu apare vreun alt pretendent (Ar fi posibil, e unul şi nu mai e la puşcărie, e sub control judiciar. Tehnic, lupta dinastică nu e descrisă de regimul de restricţie şi, dacă învinuitul se prezintă la sediul organului de poliţie în datele şi la orele indicate, poate să se şi întronizeze dacă pofteşte, în timpul său liber.)

Ana va fi înhumată la Curtea de Argeş. Nu se ştie precis dacă văduvul Mihai va putea participa la ceremonie. E ironic să fii înmormântat într-un loc în care nu te-ai născut, n-ai trăit şi n-ai murit, în prezenţa unor oameni necunoscuţi, cu care n-ai avut nicio treabă, dar în lipsa bărbatului cu care ţi-ai petrecut cea mai mare parte din viaţă.

Mihai nu se ştie dacă va fi la Curtea de Argeş, în schimb vor fi militari în uniformă de paradă. Pentru a avea parte de onoruri militare, Regina trebuie decorată. Decoraţiile se dau în principiu pentru merite deosebite, cam ca diplomele de doctorat. Dar să nu ne batem capul cu practici şi principii anacronice.

Dacă nu va veni acum, Mihai va sosi cu siguranţă la propria sa înmormântare. Se pare că România e un loc de veci bun.

Poate că şi Charles Prinţ de Wales va dori să fie îngropat la noi. E mai ieftin ca în Anglia, mai ecologic şi, în plus, Coroana Britanică va putea păstra, strategic, un picior în Uniunea Europeană. La fiecare parastas va trebui să dăm viză rudelor, n-avem ce face.

Până atunci, lui Charles îi place în România şi viu fiind. Petrece mai mult timp la noi decât regele nostru. În plus, pe banii lui. Casă şi-a luat singur, de la particular, nu de la Stat, ba îşi plăteşte şi taxele. (Ei, şi aici e o şmecherie, căci Prinţul a scos la închiriat casa de la Viscri şi cred că are de gând să-şi ia chiria cu el în Anglia, ca Papalekas. Poate lansează o modă şi o determină şi pe maică-sa să nu mai ţină goale toate castelele alea construite de Plantageneţi, şi să mai aducă un ban în casă, de pe urma unui botez, a unei cumetrii. Poate să închirieze baronilor locali, am auzit că şi în Anglia au de-aştia)

E bine că ţara asta, care nu atrage turişti, nici investitori, nici măcar Fonduri Europene, aduce regi de toate naţiile, vârstele şi semnele vitale. Când ne vom fi mutat cu toţii în străinătate, nu se va putea spune despre România că e un loc pustiu, ci unul exclusivist, nu foarte populat, frecventat doar de capete încoronate.

Imaginea României va câştiga enorm, căci despre un rege mort, îngropat la noi, se va spune că „acum e într-un loc mai bun”.

*
Nota redacției: Excelent comentariu! O capodoperă! Aferim, cui l-a scris! M-aș fi bucurat să fie domnul Nicu (Cohen)!
O întrebare: cine e doamna din fotografie? Căci domnul, după urechi, nas și unghiul facial nu poate fi decât ”Nicu al nostru„!
Nota mea, A.R.: Excelent articol! Felicitari dlui Nicu Doftoreanu!(Cel din fotografie; scriitor)

Coliva lui Cărtărescu


Articol preluat de pe site:https://ioncoja.ro/coliva-lui-cartarescu/

 

Coliva lui Cărtărescu

Coliva lui Cărtărescu

1. Domnule profesor ION COJA, înțeleg că ați văzut pe DIGI TV interviul lui Mircea Cărtărescu și puteți comenta liniștit ideile colegului dumneavoastră, în cunoștință de cauză.

Am văzut interviul și, mai înainte de a zice o vorbă despre Cărtărescu ca avocat al LGBT-iștilor, fac constatarea, pentru mine neplăcută, că toți cei care au comentat deja, critic și ironic, spusele lui Cărtărescu la Digi TV, au trecut cu vederea prima parte a interviului, pentru mine mult mai importantă, șocantă chiar, când i s-a cerut marelui scriitor părerea despre cum fuse prezentată la TV festivitatea de comemorare a luptelor de la Mărășești și Oituz! Am văzut și auzit interviul care ne-a dezvăluit un Mircea Cărtărescu mercenar, al scrisului, al vorbitului în public! L-am văzut pe Cărtărescu mirându-se și criticându-l, chipurile, pe Johannis, că rabdă să fie văzut și filmat în compania unui Dragnea sau Tăriceanu!… Reproș retoric și slugarnic, sau prostănac: Johannis nu putea evita soțietatea celor doi! Nu avea de ales!
Desigur, Dragnea și Tăriceanu sunt politicieni suspectați de toate fărădelegile curente la aleșii noștri, toate din speța corupției, a furtului din avutul public!… Cel puțin așa sună acuzațiile din presă, chiar dacă până acum în instanță cei doi și mai ales Liviu Dragnea au ajuns pentru niște fleacuri, abuzul magistraților fiind evident, rușinos de evident! Dar cum e posibil să zici că Johannis se compromite în tovărășia celor doi, cum să te scandalizezi că „îi tolerează în preajma sa” pe Tăriceanu și Dragnea, când lucrurile stau exact invers: Johannis, pentru fărădelegile sale, nu e de admis și de tolerat nici măcar să-ți dea Bună ziua!
Partea aceasta a interviului mi s-a părut cea mai interesantă, mai jalnică pentru un individ atât de „special” ca Cărtărescu, de la care pretențiile publicului pot fi maxime! Desigur, fiecare cetățean este liber să aibă despre oricine o părere, bună sau rea! După cum vrea „mușchii săi”! Dar pentru un scriitor, mare sau mic, este obligatoriu să-și întemeieze opiniile și simpatiile politice pe anumite principii morale, a căror prețuire publică este definitorie pentru condiția sa de scriitor, de intelectual cu pretenții de lider și formator de opinii, de caractere!

2. Mă puneți pe gânduri!… Vă referiți la cele șase case șmecherite de domnul primar din Sibiu?!

Am uitat de casele alea!… Mai pune-te o dată pe gânduri și vezi ce…

3. Vă referiți atunci la înfierile de copii pe care Johannis le-a intermediat?

Puțini dintre răufăcătorii de după 1990 se fac vinovați de o crimă mai dezgustătoare: trafic cu ființe umane, trafic cu copii! Unde, domnule Cărtărescu, în lumea civilizată pe care o invoci în interviu, s-a mai pomenit să ajungă președinte un ins care s-a îmbogățit din traficul de copii?! Este lucru cert, de nimeni negat, nici măcar de inculpatul Johannis, că s-a ocupat de mai multe înfieri ilegale, și nu pe gratis! Iar în fața acuzației / suspiciunii că unii dintre acești copii au fost sacrificați pentru a li se preleva organele, numitul Johanis nu a putut prezenta nicio dovadă că aceste orori nu s-au produs!

4. Ce dovezi ar fi putut aduce?

Ar fi putut aduce lista cu adresele din străinătate unde pot fi căutați și găsiți acei copii înfiați la începutul anilor 1990. Simplu! Și ar fi dovedit astfel că s-a interesat de soarta acelor copilași să nu ajungă piese de schimb! …Eu am ajutat un fost coleg de liceu stabilit în Germania să înfieze o fetiță. Vă pot da adresa sau numărul de telefon la care puteți lua legătura cu familia sau chiar cu fata, bună vorbitoare a limbii române, ba chiar și a dialectului aromân!… Mi-e greu să-i înțeleg pe ziariștii și comentatorii politici care i-au trecut cu vederea lui Johannis aceste păcate – crime în viziunea mea! Dar mi se pare degradant și înjositor ca un scriitor, un om sensibil, părinte de copii, ca Mircea al vostru, să nu aibă nimic de zis împotriva unui monstru ca acest Johannis!
Da! Știu că alți politicieni au fost și „mai” monștri! Johannis a scos ilegal din Țară vreo 20 de copii, familia Valeriu Stoica a făcut pierduți în Europa vreo 200 de copilași, zic unii și îi cred! Nu știu dacă familiei lui Valeriu Stoica i s-au cerut public detalii despre aceste înfieri, câte vor fi fost ele în realitate! Dar despre Johannis știm că a fost acuzat public pentru felul cum s-au făcut aceste înfieri, i s-a cerut adresa unde pot fi găsiți copiii înstrăinați, iar el nu a putut da nicio relație despre acei copii, unde se află acum și în ce stare! Iar autoritățile nu s-au deranjat să declanșeze vreo anchetă…
Nu s-au implicat nici ziariștii. Și nici scriitorii care ies în public să comenteze acțiunile clasei politice!… Nu credeam că Mircea Cărtărescu îmi va oferi motive de dispreț și dezgust! Căci despre dispreț și dezgust este vorba! Auzi la el!… Pe cine s-a găsit colegul nostru să ni-l ofere ca model!… Nu numai Dragnea și Tăriceanu se pot uita de sus la infractorul Johannis, dar chiar și Băsescu, celălalt președinte pe care îl slugărește Cărtărescu! Mă, băiete, mă, scriitorule sensibil la dramele omenirii ce ești, cum grijania mă-sii reușești să uiți de copiii aceia?! Imaginația ta creatoare n-a intrat în funcțiune?! Nu te-ai gândit la fiecare copilaș în parte ce s-o fi întâmplat cu ei?…
Literar vorbind, este un subiect de roman întins pe mii de pagini! Ai scris măcar una despre acest negoț criminal?! Iar dacă n-ai scris nicio pagină, niciun rând, niciun cuvînt, acum, când îl faci pe criminal model național, nu ai vrea să ne explici cum reușești să treci peste acuzațiile dovedite că găinăriile cu infierile ilegale ar putea fi în realitate niște crime cumplite?!

5. A avut domnul Cărtărescu cuvinte de laudă și pentru discursul rostit de Johannis la Mărășești!

Adică Cărtărescu nu știe că discursul lui Johannis a fost scris de altcineva, nu de neamț?!

6. Nu cumva i l-a scris Mircea Cărtărescu?!

Te pomenești!… De azi înainte îl cred în stare de orice ticăloșie! S-o facă sau s-o tolereze!

7. După câte știu și dumneavostră ați scris texte pentru un președinte al României, să fim cinstiți!

N-am ascuns asta, ba chiar m-am lăudat pe Internet. Diferența față de cei care îi scriu textele lui Johannis sau Băsescu ori altui fost președinte constă în faptul că eu am refuzat să fiu plătit pentru acele texte, m-am considerat onorat și mulțumit că pot să lansez cuvintele și considerațiile mele pe câteva subiecte pe care le am la inimă, punându-le sub autoritatea instituției supreme: românii din diasporă, Grigore Vieru, Învierea Domnului… Astea au fost subiectele abordate. Am scris numai ce am vrut eu! Am fost mulțumit că acele texte scrise „din mine” au avut o bună difuzare! Îți dai seama!… Presa a comentat întrebându-se cine a scris acele texte!… Erau prea bune, probabil, ca să le fi scris Ion Iliescu… Așa că nu s-ar putea spune că am înșelat publicul! Așa cum face Cărtărescu lăudând nu știu ce reușite ale Neamțului, prin străinătățuri! Nimeni, domnule coleg, nu-l invită pe Johannis decât ca reprezentant al funcției! Și-l invită bine informați asupra inteligenței și altor capacități profesionale ale neamțului. Și nu-l invită ca să-i ceară părerea, ca unui partener egal!…
Mă întorc și zic: într-o lume normală, vînzarea de copii prin care s-a îmbogățit Johannis îl ducea întins la Jilava, nu la Cotroceni! Ai altă părere, domnule Cărtărescu?

8. Cum apreciați comentariile marelui scriitor privind „scena din jurul colivei”, afirmația sa că asemenea scenă „dizgrațioasă” e de neimaginat la o comemorare ținută într-o țară civilizată?

Mai înainte de orice, este o prostie mare pe care a rostit-o individul! Ce să caute coliva în alt spațiu cultural, în Occident?! Nici eu nu-mi pot imagina coliva la o comemorare organizată de guvernul suedez sau american! Dar zic și că pentru mine e de neimaginat o comemorare românească fără tămâie și colivă! Iar pentru morții nenumărați de la Mărășești să-i comemorezi fără colivă și tămâie ar fi fost o fărădelege! O blasfemie!… De o sută de ani acelor morți li se cântă „veșnica Pomenire”, după rânduială, cu coliva și tămâia aferente! Ce l-o fi deranjat pe caraghios?! Ce, mă?!…
…Auzi la el, cică Dragnea și Tăriceanu „nu-s nici pe departe la înălțimea și la puterea de discernămînt etic a lui Johannis”! „Discernămînt etic” la Johannis?! Cum a putut să spună o asemenea enormitate?! Cum a putut slugărnicia să-l ducă așa de departe?! Și cum de nu l-au taxat pentru asemenea vorbe nerușinate partenerii de pe platoul DIGI?!
Domnule, Dragnea o fi furat din averea publică, ceea ce după mentalul românesc este mai tolerabil decât să furi de la persoane fizice, oameni pe care să-i scoți din casa lor, iar casa s-o închiriezi pe bani mulți la o bancă, cum a făcut președintele infractor! În povestea cu casele lui Johannis găsim un amestec de găinărie, golănie, cinism, nesimțire și aroganță, dar și prostie, cum nu mai întâlnești la nimeni dintre penalii clasei politice!

9. Pot să mă întreb cum de a ajuns președinte de Țară un asemenea specimen?

Întreab-o pe Merkelița, pe alți lideri europeni, serviciile speciale și mai ales întreabă-i pe ziariștii și politicienii care au tăcut, în frunte cu Ponta, chipurile adversarul lui Johannis! Întreabă-i pe ceilalți candidați la președinția României din 2014, care și ei au tăcut pe acest subiect, în loc să facă din el calul de bătaie al campaniei lor electorale! Ce înțelegere a funcționat între ei? Și mai întreabă-i chiar și pe Dragnea și Tăriceanu, de ce nu pornesc procedura de demitere a monstrului?! A prostănacului!

10. Pe Mircea Cărtărescu ce l-ați întreba?

Nimic! Curtea s-a edificat!… N-am ce să-l mai întreb! Domnule, eu sunt naționalist, înainte de a fi scriitor! Când am citit că Mircea Cărtărescu visează și vizează premiul Nobel, în sinea mea eram pregătit să mă bucur sincer pentru asemenea reușită. Probabil pentru că nu citisem mai nimic din opera neisprăvitului, dar mergeam pe mâna nevestei mele care, cu ani în urmă, îl citea cu plăcere. I-a mai trecut, de când au apărut pe piață Șeitanii…
Oricum, prin comparație cu zeci de premianți Nobel, printre scriitorii români număr ușor de tot câteva zeci de scriitori care meritau mult mai mult onoarea acestui premiu. De la mine în sus suntem vreo treizeci de autori, cel puțin, nobeleabili! Mai exact, treizeci și șapte, dacă îl scădem pe omul nostru! Nu mai merită niciun premiu! Nici măcar premiile deja primite! A făcut de rîs lista noastră!

11. Dacă lucrurile stau așa, nu mai are rost să vă întreb ce părere aveți despre discuția de la DIGI referitoare la referendumul pentru familie, în partea a doua a interviului!

Am aceeași părere: o înseilare de prostioare. Nu-i de vină cine le spune, de vină sunt cei ce le fac propagandă și difuzare în public, fără să-l tragă de urechi sau de mânecă pe bietul rătăcit!

12. A făcut-o chiar cel în cauză, revenind pe Face Book cu o postare mai cuminte. Să-i mai dăm o șansă! E vorba totuși de Mircea Cărtărescu!

Este părerea și decizia dumitale! Să fii sănătos! Eu nu pot să-l iert!
…Îl voi ierta, creștinește, pe Mircea Cărtărescu numai dacă reușește prin asemenea ticăloșii și pișicherlâcuri să primească premiul Nobel!… Să țină la preț! Să nu se vîndă pe „iaurt și gogoșele”! Să trădeze cât o vrea, să se vândă lui Soroș sau multinaționalelor, să scrie despre Holocaustul din Transnistria o epopee tragi-comică, să-și vîndă nevasta la pachet cu amantele, să ia ori să dea șpagă câtă i se va cere, dar numai să fie sigur că va primi pentru asta un Nobel, două! Stăm prost la acest capitol! Ne-au luat-o și bozgorii înainte!… Eu, ca naționalist… Mă înțelegi mata!

.

A consemnat Nikita Vancea
Buriaș, 11 august 2017

https://ioncoja.ro/coliva-lui-cartarescu/