Archive for the ‘Antonisme…’ Category

Neprevăzutul umblă liber prin lume, lovind cum îi vine…


Antoaneta Radoi
(Din gama: Toate mi se-ntâmplă NUMAI mie!!…)

Dialog intre doi NEBUNI (eu, unul, interlocutorul meu, altul; Nu stiu care dintre noi era mai nebun!!;Sau..despre cum iti poate fi stricata o zi, care părea a fi…bună, dimineață când ai făcut ochi. Părea!! In fond, la mine, o zi ca oricare dintre zile!!): -Bună ziua, dna. As vrea sa stiu daca mai aveti de vinzare…m-ar interesa sa cumpar. -Nu, nu am, dar va pot directiona in alta parte. -Bine, când ies din spital va caut si-mi spuneti atunci unde sa merg sa cumpar. -Sunteti in Spital? Unde? (l-am intrebat in ideea ca e in Bucuresti si ca, poate, are omul nevoie de ceva, nu aș fi putut sa-i duc mare lucru, dar…totusi, măcar să-l vizitez pe om, sa vada ca il viziteaza in Spital cineva, daca tot s-a intersectat cu mine, pe calea undelor!!). -Ei, să nu punem întrebări care nu ne privesc, zice omul. -Iertați!, mă gândeam că poate…aveți nev de ceva, că totusi sunteți, ziceti, venit din Provincie. -Nu trebuie sa vă intereseze pe dvs la ce Spital sunt si pe ce motiv!, zice omul, vizibil iritat (desi nu-l intrebasem de ce suferă, ci doar la ce Spital e internat). -Mă iertați!, zic. -Oricum va voi suna cind mă externez, salvați-mi nr. O sa va sun. -Nu-i nevoie sa-l salvez, nr dvs era in telefonul meu, m-ati mai sunat, mai demult!, cam acum un an, cred, îi zic. -Cum să fie dna nr meu in telef dvs, ca eu nu v-am sunat niciodată pină acum!, zice. -Domnul meu, s-o luăm cătinel, aveam nr dvs in telefon, nu-mi mai amintesc cind l-am salvat, dar il aveam salvat in telef, se pare ca noi doi am mai vorbit cindva, acum vreun an, zic. -Nuu, niciodată!!Eu n-am mai vb cu dvs dna niciodată, zice. -Domnul meu, poate ati uitat, eu aveam nr dvs in telef, zic. -Bine, dna, eu sunt un mincinos, un mincinos, nu intelegeti ca v-am gasit nr acum pe un site de Ob de cult! -Desigur, nu neg, doar ca v-am spus ca am nr dvs in telef, și daca-l am, probabil ca m-ati mai sunat, iar eu am salvat nr atunci, așa ca sunteti trecut ca fiind un fost cumparator de ob de cult de la mine. -Aaa, eu sunt un mincinos, un mincinos, bine atunci sunt un mincinos!!, zice. Click.
Și apropo de ajutor, un preot mi-a zis odată: Antoaneta, să nu sări în ajutor dacă nu ti se cere!! Azi am primit inca o palmă, pt ca NU mi-am insusit POVATA inteleaptă!! Și, mă simt ca lovită cu leuca!! Satana nu se odihneste NICIODATĂ, NICIODATĂ!!!! Și-acum mă-ntreb: n-o fi cumva sosia lui Dincă ăla de la Caracal. Glumesc, desigur. N-am a mă teme, n-am 15 ani!! Nici la ocazie nu umblu.

Este posibil ca imaginea să conţină: mâncare

IADUL nostru cel de toate zilele…


Infernul e aici, pe Pământ, instalat sub toate formele lui, nimeni nu mai are respect pentru nimeni. Sunt in al 39-lea an de viata in Beldiman street. Cind am sosit aici, era o liniste deplina, vecinii erau oameni de foarte mare bun simt, nicio usa nu se trintea, niciun zgomot nu se auzea de nicaieri. La Hotelul Bulevard (perete-n perete cu peretii casei mele) nici nu se simtea ca-i hotel, ca sunt turisti de toate neamurile. De vreo 5 ani insa, blocul nostru s-a umplut de lichele, s-a umplut de alti proprietari (majoritatea vecinilor mei au vindut apartamentele, mult prea costisitoare ca intretinere in Zona kkatului, chipurile Zona Zero, buricu Capitalei, care au transformat blocul in Hotel inchiriat cu ziua sau cu ceasul, la tot felul de nații, ca nu mai stiu cind ies din casa, pina la ghenă, daca ma aflu cumva prin Papua, ori prin alt colt de lume, ca negri, chinezi, turci, pachistanezi, rromulani, orice alta entitate afar de români nu-s pe-aici, si vai…cit respect al unora pt linistea celorlalti!! Chiar linga usa mea s-au mutat unii cu chirie, care, in afar ca-mi posteaza gunoiul lor menajer in coltul ușii, pt a avea ”aer conditionat” la garsoniera unde-s prea multi pe cm pătrat, ca a inchiriat unul si stau 4!!, tin usa deschisa, iar ei stau prin casa in dezabieu gol. Super-ofertă!! Ziua, de la 8 dimineata, pina la ora 16,30 se lucreaza cu picamărul, la Hotel Bulevard. O feerie pt noi!! Se spala banii…ca abia ce se terminasera renovarile, mai acum un an!! Dar asta n-ar fi inca nimic, daca, de aprox 3 saptamini, incepind cu ora 23,30, motociclistii cu motoarele turate la maxim, cu motoarele lor tunate de mai mare zgomotu, n-ar face curse, in plin centrul Capitalei, pina spre ora 02, de zici ca asisti la raliu. Miine noapte cobor sa-i filmez. Mi-am promis asta de ceva vreme, insa am tot aminat, crezind e doar asa o seara -doua de distractie a motociclistilor care se string la Restaurantul ”La mama”, de la Universitate, acolo unde a cazut, mai zilele trecute schela. Apoi, ca ”să fie gălăgieee…!!”, vorba unui DiJei, ambulantele și pompierii, cu sirenele la maxim, tin isonul, cutremurând orasul, acest fost cândva…Mic Paris!! Și mi-aduc aminte ca si acum 39 de ani treceau pe Bdul Regina Elisabeta (se numea 6 Martie pe-atunci) ambulante, și atunci treceau pompieri, și atunci circulau motociclisti, dar daca vreunul tura motorul in asa hal, era pe loc amendat!! Acum, cui ii pasa de linistea noastră?? M-am culcat, dar n-am avut sansa sa adorm. O teava de apa de la vecini, turuie sa sparga peretele. E copilul vecinei, venit de la chef, face duș, in aceeasi baie in care facea dus și muma-sa, (care, e drept, l-a crescut cam prost), si bunica-sa, pe care nici nu le auzeai cind foloseau baia. S-or fi subtiat betoanele?? Dar..sa gindim pozitiv: totul va trece!!🤕

Este posibil ca imaginea să conţină: desen
 

CAPRICORNUL în saptamâna 24 -30 iun 2019


Încerc sa lucrez, sa definitivez o lucrare pentru niste semeni. Televizorul merge ca…televizorul, dar, din cind in cind, mai casc urechea şi mai aud ce se vorbeste. Il aud pe astrologul de serviciu al unui post Tv: „CAPRICORNUL să schimbe tactica: daca a fost rău să fie …şi mai rău!!😎” Asa ca..aviz amatorilor!! Nu ma puneti la-ncercare!!!🦟🦟🦟

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

Linşajul Preotului Pomohaci; Luis Lazarus versus Ion Spânu; Acuzatorii versus apărătorii în cazul Preotului Cristian Pomohaci


Anto PP 3331

Mă uit la o emisiune TiVi, în care se dezbate, pentru nu ştiu câta oară, situaţia Preotului Cristian Pomohaci. Nu ştiu ce rele, ce „neascultare” a săvârşit (gama sinodului e destul de elastică la acest capitol!!) acest slujitor  afar’ de ceea ce se vorbeşte prin Târg. Dar na’, gura Târgului n-o astupă decât pământul!!                                                                                                                                                      Am ami spus, însă repet, nu îl cunosc personal pe preotul Pomohaci, dar asta nu mă opreşte să opinez! Aşa că am să spun şi acum, ceea ce am mai spus: Preotul Pomohaci e decapitat de mai marii lui. Cineva a decis că nu-l mai vrea pe Pr Pomohaci în Biserică şi, gata, i-au pus de prohod!! Cuiva îi stătea în gât, aşa că a decis să-l elimine şi a făcut-o! Mârşav!

Las baltă treaba, m-aşez confortabil în fotoliu şi decid să urmăresc linşajul mediatic. Sub pretext că aduc ei ştiri Bombă de ultimă oră, moderatorii unui post TiVi anunţă cu surle şi trâmbiţe, cu voci grave, că vom avea ŞTIREA Ştirilor dacă ne vom uita. Personal nu înghit găluşte de-astea. Ştiu cam cum stă treaba cu TiVi-ul. El te ridică, el te coboară, aşa că nu mă aştept la vreo minune mult trâmbiţată, dar mă uit ca să văd ce, cum şi cât aberează fiecare invitat şi chiar moderatorul. Nu mă aşteptam ca ateul Luis Lazarus să creadă că în Biserica Ortodoxă sunt, într-adevăr,  preoţi şi oameni sfinţi! Şi că, DA, prin intermediul unora se pot înfăptui şi se înfăptuiesc minuni, şi încă mari!! Lazarus spune că mai-marii BOR ar fi declarat că actualmente în Biserică Ortodoxă nu s-ar fi semnalat MINUNI. Eronat! Zic. Pentru că în Biserica Ortodoxă se întâmplă ZILNIC minuni, dar că oamenii, şi, mai ales, ateii (precum Lazarus),  sunt orbi, aşa că ei..nu pot vedea!! Lazarus nici atât!! Cât despre mai-marii Bor, de la care, chipurile, ar fi auzit Luis Lazarus ceea ce el a susţinut în emisiunea TiVi din 26 august 2017, şi anume că „nu s-au constatat minuni în Biserica Ortodoxă„, am să spun că ei ştiu şi spun despre ceace ei  înşişi n-ar putea să facă, din pricina necredinţei lor în Dumnezeu! Fiindcă dacă ar avae credinţă în Cuvântul lui Dumnezeu, ar şti, că doar Hristos le-a spus lor, prin glasul Apostolilor, că minuni MARI (şi mai mari decât acestae; adică mai mari decât cele făcute de Hristos) vor putea face şi ei, ucenicii, preoţii, de vor avea credinţă cât un bob de mei! Dar cum să poată face ei minuni dacă sunt ocupaţi cu…caterisiri nejustificate! Şi cu…alte cele!!

Mă surprinde, totodată,  lipsa de…nici nu ştiu cum s-o numesc, ca să nu jignesc, de intuiţie profesională a avocatei nou numite a Preotului Pomohaci. Poate o fi o strategie pe care eu nu o înţeleg, dar eu cred că mai mult păgubeşte decât face servicii doamna aceasta. N-are experienţa intrării în direct la TiVi, la o oră de vârf, n-are experienţa atacului la baionetă în lupta cu şacalii mediatici, n-are spici, n-are informaţie, n-are sânge-n instalaţie, n-are…mai nimic! Pardon, greşesc! Are ceva, are…dragoste pentru Preotul Pomohaci. Dar asta, doamna mea, nu-i destul când ai de-a face cu un linşaj. Şi când întreg aliotmanul s-a pornit împotriva unui preot dintr-un sătuc oarecare, preot despre care mulţi mărturisesc că ar avea har. (Oare toţi sunt nebuni?? Oare toţi sunt mincinoşi?? Tind să cred că nu!) Aşa că, doamnă avocat, ori renunţi să mai apari în direct, ori te înarmezi serios cu toate armele de trebuinţă unei BĂTĂLII dure! Este în joc soarta unui om. Nu ne putem juca de-a şoarecele şi pisica cu şacalii mediatici şi, mai ales, cu şacalii din Sinod!! Ăştia, de regulă, ştiu ce vor! Şi  când îşi pun ceva-n gând, ies învingători! Şi asta nu din pricina DREPTĂŢII lor, ci pentru că ei deţin…iarba fiarelor, care le deschid lor orice uşă!!

Singurul care este documentat şi care ştie cu ce se mănâncă Şedinţele Consistoriale ale Bor şi chiar Legile laice este ziaristul Ion Spânu. Dar oricât de pregătit ar fi, când trâmbiţaşii mai-marilor sunt trimişi să sune din goarne şi să bată tamburinele caterisirii, nu prea mai are ce face Spânu cu toată priceperea şi cu toată documentarea lui!

Vom vedea ce se va întâmpla. Sănătoşi să fim şi s-avem nervi să ne ţină!! Dar..acest om, Preotul Pomohaci, care este târât şi tăvălit în acest dublu linşaj, medaitic şi BORist, câţi neuroni întregi să mai aibă după atâta tevatură!!!

Şi când te gândeşti că totul pleacă de la bani!! Fieacare dintre părţi îşi are TARGETUL ei. Mai-marii Preotului Pomohaci vor mai multă pincă de la el (că de la aceasta a plecat totul, în opinia mea), televiziniştii vor mai mult RATING (care înseamnă tot bani), avocaţii vor mai multă…recunoaştere!! Preotul Pomohaci se alege cu paguba! Iar psihicul lui, mai devreme şi/sau mai târziu, va avea de suferit! Din toată nebunia perdantă este Biserica Ortodoxă! Căci mulţi oameni nu mai ştiu ce să creadă din tot circul acesta!! Ţara s-a împărţit în două: Pro şi Contra… Pomohaci, uitând de Dumnezeu! Dar, doar EL va face lumină în acest caz. Să ne rugăm, dară!

Dea Domnul bine!

Edituri de..familie!!!


Edituri de..familie!!!

„Cuvintele nespuse sunt oase de peşte pentru mine! Mă înec cu ele!!” Aşa că…le dau drumul să zburde şi…fie ce-o fi, dar astăzi nu pot să tac.

Cineva mă invită să-i admir o Pagină de Facebook!! Cum nu pot lăsa persoana să aştepte „admiraţia” mea, dau fuga pe pagină. Uauu!! Mai descopăr, ca şi cum nu îmi era de-ajuns ce ştiam (Vai păcatele mele, Doamne!! Ce ispite pe capu’ meu!! Cum mă laşi, Doamne, să mă-mpovărez iar cu Judecăţi de..VALOARE?? Phui!!!…),  încă o EDITURĂ al cărui Editor şef e soţia, iar soţul e…coordonator (al editurii), iar în viaţa lui de zi cu zi este…critic literar!!

De mult aveam în căpşor să scriu despre asemenea cazuri, dar…am tot amânat. Se pare că SCORPIONUL nu-mi dă pace. Altfel nu-mi explic ce l-a împins pe Editorul respectiv să mă INVITE să-i admir Pagina…noi neavând nicidecum vreo amiciţie, chiar dacă ne-am şi întersectat în câteva rânduri, la anumite Evenimente culturale, în ultimii 5 ani. Dar nu-mi dădea semne cum că ar şti omu’ cine sunt sau cu ce mă ocup. Ba, dimpotrivă, IGNOR-ul total la adresa mea era la cote înalte, chiar dacă, îmtâmplător sau nu, i-am făcut chiar servicii (făcându-i publicitate fără să mă fi plătit!!), iar acum iată-mă invitată să-i admir pagina!! Poi, nu e asta o oportunitate să mă exprim??…Cum să pierd, aşadar, ocazia s-o fac!! (Doamneee,  fii bun şi nu mă înscrie la păcate!! Tu ştii că nu pot să tac!!)

Treaba, la aceste Edituri de..familie, stă cam aşa: Cineva dăştept înfiinţează o Editură. Când soţul, care e, în anumite cazuri, şi critic literar sau, mă rog, vreun scriitor cu ştaif, e director-manager, soţia lui e recenzista, adică cea care  scrie Cuvântul Înainte la cartea ce urmează s-o publice un autor la Editura lor. Nu ştim cine scrie acest cuvânt, nu ştim dacă ea, soaţa, are vreo calificare în domeniu, vreo pregătire oarecare, dar ştim ce vedem, adică vedem Cuvântul înainte semnat de…soţia editorului. Situaţie valabilă şi invers, adică soţul în postura soţiei. Sunt şi asemenea cazuri, doar să vreţi să le cercetaţi. Inteligentul Googălică vă stă la dispoziţie oricând! Când soţia este directorul-manager al Editurii, atunci rolurile se inversează, şi soţul este cel ce scrie Cuvântul înainte al Cărţii respective. Tot el este cel care va lua  cuvântul la lansarea cărţii, la prezentarea autorului cărţii, şi tot el este cel care va scrie o cronicuţă, două, nouă, după caz, şi după INTERESE (şi, poate chiar după BONUSUL încasat de la autor) o va publica în vreo Revistă de profil şi, de ce nu, tot el, soţul, care este, de multe ori, cum am spus, chiar critic literar (cu ştaif; adică recunoscut şi/sau care are un cuvânt greu de spus în URS -ţintă spre care îşi îndreaptă antenele mai toţi autorii de cărţi, chiar dacă unii sunt de-a dreptul catastrofali în materie de..literatură!!, dar sunt comparaţi cu „Votaire sau cu..Camil Petrescu”, atribuindu-li-se, adesea…”feminin”, cum mi-a fost dat mie odată să aud despre o cucoană; vai, ce onoare pe mine, să-mi fie dat să respir acelaşi aer cu un „Camil Petrescu-feminin”!!!), va pune umărul la intrarea în Uniune a autorului pe care l-a pulicat la Editura lui.

După principiul o mână spală pe alta şi-amândouă obrazul (deşi în acest caz, nu face decât să-l păteze!!) partenerii de..afacere, de…familie!!, merg mână-n mână prin pădurea deasă, uneori plină de bălării, a literaturii române, luându-şi co-parteneri de năstruşnicii unu-doi foşti colegi de breaslă, în speţă, critici liteari sau…cronicari, părerologi, şi cu toţii, uniţi în CUGET şi SIMŢIRI, participă activ, ca vorbitori pe la lansările de carte ale Editurii respective, ori pe la alte Evenimente organizate de ei înşişi sau de alţii.  Părerologii, apropiaţi ai managerului Editurii, cunoscuţi scriitori cu, să zicem, ştaif, ori unu-doi critici literari de renume sau măcar, oarecum, cunoscuţi în branşă, se ung şi ei, din belşug, pe botic cu dulceaţă!! Bondăreiii!!

Aşadar, Editură de..familie!! Când soţul este director/manager al Editurii, soţia recenzează cartea încredinţată Editurii spre tipărire, iar când soţia este managerul editurii, atunci rolurile se schimbă şi soţul devine recenzist, ori creator de..Cuvânt Înainte. Părerologii, RECENZIŞTII -cum îmi place mie să le spun, unu-doi per Editură, sunt acreditaţi şi stimulaţi cu BONUSURI aferente, zice-se-n Târg, funcţie de interesul…autorului!! Şi dacă TARGETU’ autorului este intrarea în UNIUNE, să te ţii recenzii, tată!! Să te ţii osanale!! Să te ţii câta-i tonele de saci de ciment puşi la soclu’ unei statui!!  Aşa s-a umplut USRu’ de…manelişti literari! Punct.

Primind invitaţia aceasta despre care am vorbit ami sus, m-a prins o curiozitate şi mi-am aruncat o privire pe Google. Aşa am descoperit că destul de mulţi dintre criticii literari, care au un cuvânt de spus în USR şi-au înfiinţat Edituri, iar aparţinătorii familiei sunt şi ei angrenaţi în treabă, şi nu oricum, ci pe post de dătători cu opinatu’, autointitulându-se…cronicari!! Mai publică o cronicuţă într-o..FIŢUICĂ, şi aceea înfiinţată tot de familia editorului, uneori, mai ia cuvântul în public, ba pe la Bookfest ori Gaudeamus, mai într-un cerc , mai strâns ori mai larg de…literaţi, deh’, după …”buget!!”, adică, mai explicit spus, după  bonusul oferit de autorul Manuscrisului ce urmează a fi publicat în cadrul Editurii. Când editorul este şi critic literar şi/sau membru marcant al USR, atunci autorul a dat de-a dreptul lovitura! Destui sunt autorii care, deşi muritori de foame, strâng din fese şi îşi duc Manuscrsiul la o Editură „de succes”, deşi sumele pentru publicare unei cărţulii de nici o sută de pagini, (pe care unii o numesc „roman”), de multe ori, este astronomic!!, dar o fac doar pentru că au convingerea, şi CUVÂNTUL editorului, evident, (care este, de multe ori, chiar critic literar cu ştaif!! adică cu un CUVÂNT de SPUS în cadrul URS -ţintă urmărită în ultimii ani de toti „maneliştii literari”), că se va vorbi şi/sau scrie despre el. Şi-atunci când eşti încredinţat, de cuvântul dat de editor, că X sau Y, marele critic literar, va scrie şi/sau va vorbi despre scriitura ta, cum naiba să nu-ţi pui poalele-n cap, cum să nu faci pe dracu’ ghem, cum să nu te-mprumuţi de bani la CAR-u’ din cartier şi să nu-ţi duci, şi tu,  Manuscrisul la un astfel de Editor, despre care s-a dus veste-an Târg că…face şi drege pentru lansarea ta pe Piaţa…literară!!! Nebun să fii să nu dai şi tu un pic din coate!! Ce naiba!! Dai şi tu din ce ai!! Adică din…coate! Unde nu-ţi poţi face loc cu capul, îţi poţi face loc cu coatele!! Iar banu’,  cu banu’ muţi munţii…literaturii!! Schimbi opţiuni…

Notă: Datele despre N Edituri de..familie le-am descoperit pe Google. Personal, nu cunosc astfel de cazuri, şi, prin urmare, orice asemănare cu realitatea cotidiană este…pur întâmplătoare!! Aşadar, nu-mi puneţi în cârcă ceea ce nici eu n-am insinuat!! 🙄  🙄  ➡

Autostrada 3 (zona str. Petricani-Voluntari;Bucureşti) între a fi sau a nu fi….


Mai acu’ vreo săptămână m-a prins o curiozitate şi-am purces să mi-o satisfac. Voiam să văd cum mai stă treaba cu lucrul la Autostrada 3, din zona Petricani-Voluntari (Bucureşti). Deah’, sâmbăta nici iarba nu creşte, darmite săpăturile la Autostrada A3!! Nici ţipenie de lucrător, nici ţipenie de utilaj în lucru!!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Drept îi că plouase câteva zile non-stop şi, probabil, lucrătorii aşteptau întrarea apei în pământ ca să-şi poată continua lucrul. Bag samă că porţiunea aceasta, după cu ne indică panoul, are termen la finele anului 2017,

 

 

 

 

dar după cum arată treaba în teren, mira-m-aş să fie gata prin 2027!!…

Mă gândesc că, într-o zi de lucru însorită, n-ar fi trebuit pregetat niciun moment să purcezi la lucru cu toate forţele utilajelor şi a lucrătorilor!! Timpul se scurge şi termenul se apropie, noiembrie 2017 fiind doar la o aruncătură de băţ distanţă de iulie 2017, dar, se pare că, contractualilor, nu prea le pasă de termene şi condiţii, fiindcă timpul trece, iar banul de la Bugetul de Stat curge năvalnic cu zerouri infinite spre aceste Firme, beneficiare ale unor contracte de invidiat cu Primăria (Bucureşti, în acest caz)!! Ferice de ei! Vai de noi, boborul care aşteptăm înfriguraţi (sau..înfierbântaţi!!, funcţie de situaţie; că te cam înfierbânţi când vezi că stai timp indefinit în trafic cu motorul pornit, motor care consumă benzina, benzină care are preţurile cele mai ridicate din..Europa!!, chiar dacă salariile din România sunt cele mai mici, comparativ cu restul Europei!!, dar  asta-i o altă discuţie…; dar şi comparativ cu TAXE peste TAXE către Buget, la care suntem supuşi an de an!!) să fim eliberaţi de aglomeraţia de la ieşirile şi intrarile din Capitală şi de toate gâtuirile zilnice care sufocă traficul rutier, sufocându-i, la propriu, pe conducătorii auto!

Aşadar, pe când vom putea circula pe Autostrada A3??, dacă suntem în 15 iulie 2017, iar până în noiembrie 2017 mai e doar un pas, şi lucrările sunt exact aşa cum se pot vedea în imaginile de mai sus!! Iar Şantier pustiu!!… Contractualii nu se grăbesc deloc!! Ei doar încasează banii…noştri, ai contribuabililor!!!

Helloo, doamna Primar Firea!! (Primar al Bucureştiului) Poţi mătăluţă să-i dai o stigătură şoţului Pandelică, să-l trezeşti?? Să ia seama la lucrările alea din zona Voluntarilor unde el este stăpân suprem!! Hai, daţi-vă mâna şi toată silinţa întru împlinirea dezideratelor!! Ne-am săturat de promisiuni deşarte! Vrem FAPTE stimată doamnă Firea! Nu de alta, dar poporul acesta, mai-mai că nu-şi mai poate ţine firea!…

de Antoaneta Rădoi -fotorep/scriitor

„Jurnal despre ceilalţi”, sau MINUNEA de azi, de ieri şi de-a…pururi!!


Minunea de azi, de ieri şi de-a…pururi poartă numele unei delicate, discrete fiinţe, Aura Dan.

Am mers cu ea de mână, mână-n mână, azi la Editură. Avea palmele transpirate de emoţia…întâlnirii cu  noua sa creaţie: „Jurnal despre ceilalţi„. Pe drum mi-a mărturisit că, ştiind că va merge azi să-şi ia prototipul cărţii, nu a dormit toată noaptea trecută!! Hmm, ea nici nu ştia că tocmai din acest motiv şi eu îmi lăsasem baltă anumite trebuţe, ca nu cumva să mai slăbească, biata de ea, şi mai mult,  aşteptând mai mult. Ştiu că aşteptarea îi creează emoţii mari, aşa că am dat bice cailor spre întâlnirea cu ea. Am luat-o de-o aripioară, de la metrou şi…când am ajuns la Sediul Editurii, abia mai putea păşi. N-am văzut un om mai emoţiv decât ea ( afar’ de regizorul Daniel Pralea Blaga -autorul „Admirabel-ul” publicat la Ed Astralis, manageriată de scriitoarea Camelia Pantazi Tudor, pe care l-am întîlnit mai acum vreo două săptămâni- şi de traducătoarea lui Paulo Coelho, Gabriela Banu!!). Emoţii pînă la leşin, dom’le!! N-ai văzut aşa ceva!! Le-aş putea zice chiar smeriţi acestor oameni. Nu le place deloc să iasă-n faţă, şi-atunci când o fac leşină!!! Ei fac asta, pe când neisprăviţii, non-valorile, te dărâmă cu tupeul lor!!…

Aura Dan, o scriitoare foarte talentată, a strâns un mănunchi…un fel de FAPT DIVERS şi le-a întocmit într-un „JURNAL despre ceilalţi!” Un JURNAL mucalit!

Cititorii ei vor găsi în acest JURNAL  despre ceilalţi situaţii de ..FAPT DIVERS trecute prin filtrul gândirii şi simţirii AUREI DAN, care gândeşte şi simte puţin…altfel! PRIETENII ştiu de ce!!!…

Iată câte ceva despre…