Archive for august 2016

Se-ntîmplă…MINUNI!!


Se-ntîmplă MINUNI! Şi nu pentru că vrem noi sau pentru că prea ne „omorîm” noi în rugăciune (deşi Dumnezeu ia în seamă”osteneala” noastră de a ne înfăţişa înaintea Sa spre a-I cere sau spre a-I mulţumi pt ceva anume!!), ci pentru că AŞA A RÎNDUIT şi Rînduieşte EL!! Ca să bucure în necaz sufletul nostru!!!…

Drept este că eu…m-am rugat! Nu cu prea mare osîrdie, dar..Domnul ştie „neputinţele” mele…

De cînd mă ştiu, mă rog. Mă rog dimineaţa sau la prînz ori seara, sau  Dimineţa, la Prînz şi Seara…după putinţă ori după STAREA sufletului care, poate…tînjeşte după întîlnirea cu Dumnezeu! Ce ştiu eu!! Nu eu fac ceva cu vreo vrednicie, ci Dumnezeu face, prin Îngerul meu -Căruia ÎI mulţumesc!! Acum relatez, nu spre a mă lăuda, ci spre a fi pildă şi altora care vor citi…şi fie, ca Domnul să înţelepţească pe fiecare, să priceapă LUCRAREA Lui!

  Am în casă un Acatistier, nu din acelea clasic-cunoscute, ci unul apărut într-o EDIŢIE mai aparte. Nu, nu este meritul meu că-l am, ci..ÎNTÎMPLAREA a făcut ca această CARTE-Acatistier să ajungă şi apoi să şi rămînă în custodia mea.

Mi-adusese cineva prin 2006 să-i vînd nişte CĂRŢI, printre care şi acest UNIC exemplar-Acatsitier. Îl pusesem la vînzare cu 20,00 lei, cît ceruse pe el omul. Vindeam atunci pe  la Mrea Cernica, pe şanţ…şi ziceam bogdaproste lui Dumnezeu că Economul de la Mănăstire îmi îngăduise acest lucru. Eram după perioada cruntă a paraliziei mele (care a durat un an paralizia -2004- plus un an convalescenta -2005- cu reminiscente şi prin 2006 cînd încă mergeam cu paşi mărunţi şi încovoiată precum o seceră…; o VEŞNICIE…îngrozitoare!!), după ce lichidasem absolut toată agoniseala mea de mulţi ani, în speranţa că mă vor face doctorii bine!! Aş!! Nu doctorii m-au făcut bine, dimpotrivă medicamentatia era cît pe ce să mă ducă la…clopot!!, dar Dumnezeu a LUCRAT cum a ştiu EL şi..cînd NIMENI -nici doctorii; de fapt ei NU AU CREZUT NICIODATĂ că voi mai merge pe picioarele mele, dar mă îndopau cu..chimicale!! scumpe, iar eu în NEBUNIA mea le îngurgitam fără crîcnire… Dar într-o bună şi binecuvîntată zi am zis: STOP! Şi am anunţat medicul că nu mai VREAU să urmez niciun tatament, ci mă voi pune pe băut ceaiuri şi ..alte cele, afar’ de rugăciunea mea, care chiar dacă era disperată, era totuşi..rugăciune şi strigare la Dumnezeu, cu şi fără nădejde!! Şi Domnul a binevoit, nu pentru că m-am rugat eu, ci pentru că aşa rînduise EL, plus că…avea ALTE NOI PLANURI cu mine!! Şi io care crezusem că m-am vindecat şi că NIMIC nu mă va mai atinge atît de grav!! Oho…cîte ALTELE mă aşteptau la cotitură să mi-o tragă sub centură!!! Dar, pentru moment, mi-era bine, fiindcă NU ŞTIAM ce mai avea să urmeze!!, dar…să revenim la OILE noastre…

Pusesem Cartea-Acatstier la vînzare dar..NIMENI nu băga în seamă cartea, ca şi cum nici nu ar fi exista.  Nici eu! Nu mi-am aruncat ochii peste ea. Aveam acasă Acatistier, aveam N cărţi cu Rugăciuni, aşa că nu-mi doream decît să-i vînd omului aceluai cartea şi să-i dau bănuţii pt ea. Doar că NIMENI nu era interesat de carte, luni şi luni. Apoi mi-a laut foc maşina, acolo, în Poarta Mănăstirii, şi în 7 minute totul, inclusiv maşina s-a făcut scruuumm!! Pompierii nu au ajuns la timp să mai salveze ceva, deşi Staţia de Pompieri  Glina era ff aproape. Pe urmă am descoperit asta! Maşina şi marfa s-au făcut un ghem imens de metal contorsionat amestecat cu pămînt, ceva indefinit…Cartea  însă se afla deja expusă pe o masă şi cineva foarte inspirat strînsese într-o bocceluţă obiectele expuse acolo, care fuseseră şi ele atinse de foc. Le-a aruncat într-o maşină şi le-a dus acasă. Bulversată de situaţie, nu m-a mai interesat NIMIC. Am fost ca un ZOMBI cîteva luni. Nu auzeam, nu vedeam pe nimeni şi nimic, afar’ de pălălaia de flăcări şi fum care urcau pînă la CER…şi nişte pompieri care se agitau inutil să-şi dea „inteligent” cu părerea de unde a luat foc…Enervanţi indivizi!! După ce că nu ajung NICIODATĂ la vreme, îşi mai dau şi cu presupusul!! Cum, Doamne iaartă-mă, să mai poţi şti cînd totul e SCRUUUM??? Dar, nah’, trebuia să afcă şi ei un RAPORT de ACTIVITATE!! Pe undeva îi înţeleg. Mastodontul acela plin cu apă, cu care ei ajung la Incendii, nu circulă decît cu 40 la oră…În fine…

După cîteva luni de la Eveniment, mă sună cineva şi-mi zice să mă duc în strada CUTARE că am acolo nişte obiecte salvate de la  Incendiu de la Cernica!  Erau nişte cunoscuţi care tocmai veniseră la Mănăstire pt Slujbă atunci şi văzînd incendiul s-au grăbit să dea o mînă de ajutor!! Oauuu!! Îmi rămăsese totuţi ceva, şi eu..NU ŞTIAM!! Îmi arsese şi geanta cu acte (toate, buletin, cartae masinii, talonul, pina si actele casei -care dintr-o rea întîmplare le aveam în geantă!!, ochelarii de vedere, tot..tot..inclusiv telefonul care se afla pe bordul maşinii…aşa că eram RUPTĂ total de toate…). Am fost surprinsă plăcut să descopăr cîteva OBIECTE de MARE Preţ (şi ca PREŢ în sine, ca şi cost, că erau nişte obiecte importate din Grecia, şi aveau ăştia nişte preţuri de numa’numa…; acum, prin regăsirea lor, mai recuperam din pagubă, nu mult însă..slavă lui Dumnezeu!! cînd devii sărac peste noapte, orice de oriunde, e bine-venit!!), printre care şi Cartea-Acatistier. Am dus acasă toate obiectele pe care doamna  respectivă le spălase, le curăţase de arsuri, de fum, de noroi… Nu m-am uitat nicio clipă în Acatistier. Numai după mulţi ani, nuş-ce mi-a venit şi l-am deschis. Aşa am descoperit că avea nişte Acatiste ale Domnului Iisus şi ale Maicii Domnului despre care nu stiusem ca există. Le-am frunzărit mai..aprofundat, apoi!!

Dăună..seară iau Cartea- Acatsitier şi o deschid la întîmplare. Surprinsă, m-aşez în genunchi, în micuţul meu Paraclis şi citesc: Bucurie neaşteptată!!…

Azi, 28 august 2016, îmi propusesem să mă duc la Biserică unde slujeşte un preot la care ţin mult. M-am şi trezit devreme, dar…m-am dus în „bibliotecă” la..citeală. Îmi cumpărasem ieri cu 5 lei (Doamneeee, 5 lei??!!! Dar cît face cartea asta!!! De Njde ori ori, Njde ori înmulţit cu 5 lei!! Parol!!) un..Panait Istrati!! Cel mai drag mie, după..Julien Green! Panait Istrati, autodidactul, omul cu nicio clasă absolvită, repetent de două ori în clasa întîia primară…”vagabondul din Brăila” consacrat la Paris!!! Asta DA baftă!!! Îmi place scriitura acestuia de mor!! Nu-mi mai trebe’ mîncare (mai bine că şi-aşa prea multă n-am!!), nici cafea -parol!!, cînd îl citesc!! Ce zic eu, citesc??!! Îl DEVOREZ!! Mă satur! Respir! Trăiesc prin scriitura lui Panait Istrati!! Nici eu n-aş putea să exprim mai corect revolta faţă de Calsele asupritoare şi cîte alte cele, aşa cum o exprimă, foarte pragmatic, Panait Istrati. Cîtă CULOARE dă personajului!! Şi cîtă greutate are cuvîntul său!! Aşa că..am intrat în transă..pînă mult spre ora 10. Adio..dus la Biserică!! Eram în pijamale…Cînd am văzut că-i deja trecut de 10, m-am pus din nou pe citeală…însă totuşi cu regretul că nu m-am dus la Biserică, în ideea să mă mai îmbogăţesc cu-n Cuvînt de folos…Deodată îmi vine un gînd: „dece oare oi fi rămas eu acasă, totuşi???; pt CEVA trebuia să rămîn, dar pt ce? Kalm, Antoaneta! Vei vedea!! Nu-i prima oară cînd ţi se-ntîmplă, cînd chiar de la uşă te-i întors…”

N-apuc să cuget prea mult că sună telefonul:

-Sărut-mîna, dna A. Ce faceţi?

-Biiineee!!, mormăi eu un „bine” super!!…morcovit, că fusesem întreruptă din lecturare…

-Sînteţi cumva acasă? Puteţi coborî un pic? Sînt în Colentina, cam în 15 minute aş ajunge. Pot veni??

-Mdaaa…

Ce-o fi vrînd, oare, Omul??? Nu ştiu ce-o vrea, dar ştiu că e de bine!! Aveam încă de dimineaţă, de la trezire, o STARE de comfort sufletesc inexplicabil stării mele de FAPT. Arar mi se-ntîmplă…Comfortul sufletesc şi cu Faptul Real din viaţa mea, două LUCRURI infinit..paralele!!! Dar azi??…

Trec cele 15 minute şi cobor în faşa blocului. Dintr-o maşină iese un fost colaborator al meu, de pe vremea cînd aveam Magazinul, căruia încă îi mai datorez nişte bani…Are în mînă o..ICOANĂ. A Maicii Domnului!!

-Am trecut să vă dăruiesc Această Icoană!! Era pregătită mai demult dar…

-Ouauuuu!!!! (După ce am scos instant pe gură acest grosolan „oau”, mi-am astupat gura cu mîna şi am rămas fără..cuvînt! Şi, credeţi-mă, e cam greu să-mi astupe mie cineva cu ceva gura!!! Nu mă impresionez aşa oricum…; dar..ce să însemne asta??!!! Cu ce ocazie?? Cum?? De ce??? Nu-i făcusem vreo favoare omului! Nu acum! Nu de curînd!! Da, îi făcusem, dar..altădată..demult!!! În urmă cu cîţiva ani. Acum doar îi eram eu datoare!! Nu foarte mult, însă..totuşi datoare!!)

Nu mai ştiu ce să zic! Cu-adevărat simt că dacă aş mai zice ceva, chiar aş supăra, cu-adevărat pe Dumnezeu şi pe..Fecioara Maria..Maica mea cea..grijulie!!

Am luat Icoana şi am urcat în casă. Am aşezat-o în  Parasclis! Aşteptăm…

Uitaţi ce minunăţie de Icoană…Costă o avere!!! Aurită, argintată, cu ramă de lemn…Eu, am Icoane muuulte în casă, dar una în plus e TOTDEAUNA bine-venită!! „Binecuvîntată fii ceea ce eşti plnă de dar, Marie, Domnul Iisus este cu tine şi prin tine cu noi!” Îşi mulţumesc pentru că ai binevoit a veni în casa mea!…Tu ştii DE CE…

Eu nu-s decît un mic copil al lui Dumnezeu! Unul mic dintre cei mai mici, care, cel mai adesea, nu pricep nimic în…nepriceperea mea… Doar că, vine o vreme cînd Dumnezeu îmi arată LUCRUL Mîinilor sale!

Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

 

 

_ITR8145

PS:

Antoaneta Radoi Hai sa va mai zic ceva: m-am dus sa pun la loc de cinste Icoana si zic, hai sa fac si io macar o rugaciune de multumire Maicii Domnului ca a venit in casa mea, şi am ingenuncheat si, rugîndu-mă, la un moment dat aud pîş-pîş-pîş pe culuoarul dinspre bucătărie. N-am ridicat capul, m-am rugat mai departe concentrîndu-mă pe ceea ce voiam să-i spun Maicii Domnului, pînă am terminat ce aveam de zis. Am uitat apoi..definitiv de pîş-pîş şi, la finalul rugăciunii, cînd ridic ochii, în faţa mea un porumbel alb cu pete negre (sau invers) mă privea..liniştit. Nu m-am mişcat, ca să nu-l sperii, şi am mai rămas lingă Icoană, jos, ghemuit pe duşumea. După cîteva minute porumbelul meu a plecat, pîş-pîş în dormitor. Toate uşile de peste tot erau larg deschise asa ca se plimba ca Vădă prin lobodă…Am luat telefonul şi m-am dus după el, umblînd spăşită, sa-i fac o fotografie, temîndu-mă să nu cumva  sa-l sperii! Aş, n-avea nicio treabă! S-a urcat peste nişte cărţi lăsate vraişte pe linga TiVi (la mine asa e peste tot, vraişte: cărti, caiete, pixuri, notite..) şi a stat liniştit la pozat, uitîndu-se la mine gingaş!! Vorbeam cu el, de-ale mele…Am intins mîna şi m-a lăsat să-l cuprind… Am mai vorbit noi cîte ceva, după care l-am dus pe pervaz. Nu s-a grăbit DELOC să-şi ia zborul…

Fotografia postată de Antoaneta Radoi.

Scîrbavnica lamentaţiune a lui Mircea Badea…


  Nu-mi place Mircea Badea nici dacă m-ar plăti! E de-o greţoşenie inimaginabilă! Un fanfaron!! Aseară şi-a dat ultimul examen în faţa mea!

  Invitat la Emisiunea lui Gîdea -„pastorul”, jurnalistul Cătălin Tolontan a fost pus la colţ, în repetate rînduri, de scîrbavnicul Mircea Badea, într-un fel în care NU SE FACE cu un INVITAT! Sperînd să-l facă pe jurnalistul Tolontan Knock-out, Mircea Badea a utilizat fel de fel de..”proceduri!!” Numa pe sîrmă la mare înălţime nu s-a suit… Desigur că „Pastorul” Gîdea, stătea mai la o parte, deşi el este MODERATORUL Emisiunii de la CANALUL rău mirositor (de la împuţiciunea Varanului Voiculescu, „tatăl” adoptiv la „micuţilor” Gîdea şi Badea) Antena 3, Canalul Varanului, care a furat Statul cu multe milioane de euro!! prin afacerile lui de culise…dar…prospere pt el şi „familia” lui de  Antene…), şi chibiţa satisfăcîndu-şi orgoliul la fiecare „scuipătură” a maimuţoiului Mircea Badea către obrazul lui Cătălin Tolontan, acuzîndu-l cu grosolănie cum că din pricina dezvăluirilor „incorecte” ale lui Tolontan s-ar fi sinucis Condrea, patronul HexiPharma, cînd de fapt, ştie toată lumea, adică şi plodiştele de grădiniţă, că bietul Condrea a fost…”sinucis!!”

  M-a îngreţoşat aseară Mircea Badea pînă la vomă!! Niciodată nu mi s-a părut mai dizgraţios, mai dezbrăcat de caracter decît aseară, mai „golaş” la minte, cînd cu o obrăznicie de nedescris l-a tot scuipat „intelectual” pe jurnalistul Cătălin Tolontan!

  Ei, bine! Mircea Badea, în opinia mea, nu eşti decît un ieftin măscărici plătit să-ţi joci un rol la fel de prost precum caracterul tău! N-ai să-i calci nicodată pe urme jurnalistului Cătălin Tolontan, decît doar să-i miroşi băşinile, pardon, flatulenţele, ca să mă exprim…academic, nu cumva să-ţi jenez audio/vizualul tau ‘telectual!! Nu-l poţi tu micşora pe Tolontan, MICUŢULE, oricît de intelectual te-ai da! N-ai cum! Tre’ să înţelegi că INTELECTUL şi TĂRIA de CARACTER ţi-s date de la Dumnezeu, iar tu şi neamul tău nu s-a avut bine cu divinitatea! Ceea ce nu înţelegi tu, dar eşti iertat pt puţinătatea duhului tău, este aceea că nici măcar de acum înainte NU VREI să te pui bine, ca măcar de acum înainte să capeţi şi tu măcar 3% din înţelepciunea, din tenacitatea,  din intelectul şi din profesionalismul  lui Tolontan! Acum însă am descoperit şi eu cum de-ţi faci veacul de atîta amar de vreme pe Tărîmul Varanului!! O ai pe sor’ta „producător la Antenă!!”, zici tu şi, iaca..m-am luminat subit!! Asta explică longevitatea ta la Trust!!!… Bucură-te în BUCURIA ta! Şi bucură-te că ai avut ce DOS să pupi, altfel erai un neica nimeni, un anonim sărac şi flămînd…

  Ce supărat, nevoie-mare, erai tu asear’, la Emisiunea lu’ frac’tu Gîdea, că nu te-a preluat Tolontan să te citeze pe tine, să-ţi ia nuş-ce „operă” şi să o ataşeze, ca link, la Articolele lui!! Bă, băiatule!! Păi eşti idiot?? În primul rînd că tu nu eşti decît un măscărici, un Circar ieftin al Antenei 3 şi un blogăr oarecare, cum sînt mii, care, sictir măgarule, că..nu ai NIMIC concret de spus!!, ca să te preia pe tine, mă rog, articolul din Blogul tău şi să-l ataşeze ca link într-unul din Articolele publicate de Tolontan în Ziar. Omul, jurnalistul Cătălin Tolontan, foarte documentat şi foarte… MESERIAŞ (ceea ce tu nu o să fii nicioadtă, oricîte scamatorii ai face! Toate-s ff ieftine!! Pe care lumea nu dă niciun ban!!), publică EXACT ceea ce vrea MUŞCHIUL lui, şi tu, un gîndac, nu-i poţi impune să te citeze pe tine..buricu’ pămîntului! Şi nu-i poţi impune să facă asta, chiar dacă în mod mîrşav l-aţi invitat, chipurile, la dialog..constructiv, gunoaielor!! Tu şi Gîdea! Nu aşa se procedează cu un invitat! Îl inviţi în casa ta, crezînd că-l poţi prinde mai uşor în capcană, ca să-i dai la cap sau să-l tot scuipi în obraz, aşa cum aţi făcut, tu, Mircea Badea şi Mihai Gîdea, la Emisiunea Antenei 3 din 24 august 2016. Sînteţi de-o viclenie de antologie!! Farisei făţrnici! Cum să inviţi tu pe om în casa ta, ca să-i dai la cap??? Aşa ceva nu se face!! L-aţi încercat pe toate părţile, cînd tu, M Badea, cînd fanfaronul de moderator, Gîdea, care stătea la pîndă ca şarpele gata să sară şi el la atac asupra lui Tolontan. I-aşi scuipat venin cu nemiluita!! V-aţi folosit întreaga artilerie ca să-l batjocoriţi pe un profesionist invitat in CURTEA voastră! Mîrşavă încercare!…Ăsta-i IUDA zilelor noastre: cînd nu te poate ataca pe la spate, te invită făţarnic la „dialog frăţesc!!…”

  Îl felicit pe Cătălin Tolontan pentru atitudinea lui demnă! Nicio clipă nu a dezarmat şi nici măcar un rid nu i s-a mişcat pe chip, deşi îl simţeam că v-ar fi întors SCUIPATUL cu aceeaşi..GRAŢIE cu care îl tot scuipaţi voi, scîrbavnicilor antenişti!! Voi chiar credeţi că el n-avea SCUIPAT?? Ba da!, MICUŢILOR. Doar că SCUIPATUL lui TOLONTAN era prea preţios ca să-l rispiească pe nişte măscărici ca voi!!

Cine mama-naibii vă plăteşte să faceţi asemenea giumbuşlucuri, neispăviţilor?? Pe cine vreţi să acoperiţi! Vaiii, acum nu mai sînt contrafăcute produsele Hexipharma şi Condrea, patronul firmei, s-ar fi sinucis, chipurile, din pricina presiunii puse asupra lui de articolele şi investigaţiile jurnalistului Tolontan şi bla..bla… Şi vai!!, nu mai mor oameni infectaţi în Spitale, că vai…nu se cade să spunem public aşa ceva, aşa cum a făcut-o, cu demnitate şi asumat, jurnalistul de mare clasă, Cătălin Tolontan. Căruia NICIODATĂ-VREODATĂ n-o să-i călcaţi voi, tu, Mircea Badea şi frac’tu întru suferinţă, Mihai Gîdea-pastorul.

Băh’, Mircea Badea şi Mihai Gîdea, fariseilor! Mor oamenii în Spitale pt că întreg Sistemul românesc este BOLNAV şi CORUPT şi pentru că există PORCI ca voi -formatori de opinie- care ascundeţi sau, mă rog, muşamalizaţi, ameţiţi  ADEVĂRUL spus ASUMAT de alţii mai profesionişti decît voi!! Crapă rînza-n voi, a neputinţă!! Băh’, MB şi MG sînteţi virusaţi!! Sînteţi atinşi de o Bacterie arhicunoscută, dar INDESTRUCTIBILĂ: fariseismul! Ce este însă foarte grav, este aceea că vai vouă, lişiţelor, mai sînteţi şi formatori de opinie!! Se uită lumea la voi şi…”la naiba-n puii mei”, după ce-l citeşte la Ziar pe Cătălin Tolontan -care arată REALITATEA din TEREN, CRUDĂ realitate!!-,  nu mai ştie ce să creadă şi ce nu, cînd miroase borşul vostru fără termen de garanţie pe etichetă! Cînd vii tu, micuţule Mircea Badea, şi zici că…nu-i adevărat, că NU SE MOARE în Spitale din cauza viruşilor şi etc!! Dar ADEVĂRUL nu-i în Curtea voastră! Ci în curtea lui Tolontan! Asta o ştiu şi pruncii!

Adevărul va triumfa! Dar mai e cale şi vreme de trecut… Bagă la cap, Mircea Badea, ce bîiguia timid aseară frac’tu Gîdea (ştie el ceva, din Teologia pe lîngă care a trecut!!, doar că nu pune şi în practică!!), şi anume:  „Căutaţi ADEVĂRUL şi EL vă va face…LIBERI!!” Liberi şi de CONTRACT!!, dacă mă înţelegi ce vreau să-ţi spun, Mircică!!, micuţule….

  Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

Anto oval cu Nikon si roz

 

 

Regăsire…


  Duminică, 21 august 2016, m-am reîntîlnit, după mai mult de 3 ani de cănd nu ne văzusem, cu un om foarte drag inimii mele, Preotul Dragoş C, despre care am scris în una dintre cărţile mele…

  Fusese luat cu anasîna de către un ÎNALT, un superior al lui, la …Vîlcea, cînd acela  fusese numit acolo. Îl dezţelenise pe pr Dragoş de la Biserica lui şi-l luase cu el la Vîlcea, că, chipurile,  pr Dragos „e un bun constructor de Biserici”. Da „Bun constructor ” era, căci ridicase deja două în Bucureşti şi de fiecare dată, după muncă cu enoriaşii, cînd să se bucure cu toţii…hop…îi pica..”schimbarea!!” Şi, da, era „bun constructor de Biserici”, dar, mă frate, omul era familist, avea doi copii mici! Cum să-l smulgi de lîngă familie şi să-l duci la Vîlcea şi să-l laşi să vină la Bucureşti doar Sîmbăta şi Duminica pentru Slujbele la Biserica unde încă era paroh. Pentru Familia lui, cînd îi dai tu, „înţeleptule” înalpreasfinţit, timp acestui om?? Că te lasă şi nevasta, la o adică…Dar ce ştii tu, călugăr fiind preasfinţite (oahhh,  „preasfinţite!!”, mi-e ff greu să te numesc aşa, fara ghilimelele de rigoare!!), despre viaţa de familie, despre anumite obligaţii ale unui şoţ şi tată?? Că de ucenicii şi enoriaşii lui, nu mai vorbim, că tu nu ştii mai nimic despre..IUBIRE!!! Omenia, acest cuvînt care exprima o stare de fapt, îţi este complet străină, preasfinţite sau, mă rog,  acum..înaltpreasfinţite de Vîlcea!! Dar uite că, totuşi, te-ai înmuiat! Şi i-ai dat drumul să plece!! Oare cum de s-a-ntîmplat MINUNEA asta??…

  După o „captivitate” de vreo 2 ani şi ceva, i-ai prmis să plece, preasinţite…şi aşa s-a întors omul, preotul Dragoş, la familia sa (soţia şi copiii), la enoriaşii lui, dar la o ..altă Parohie bucureşteană, alt Cartier…

  Cînd eşti iubit de ucenici, cînd ştii să te faci iubit şi apreciat pentru omul care eşti în esenţa ta divină, ucenicii te urmează aşa cum Ucenicii l-au urmat pe Hristos. Ei, bine! Enoriaşii şi ucenicii lui, nu putuseră să-l urmeze la Vîlcea, aşa că au plîns mult după plecarea lui şi..s-au rugat. Rugăciunile şi lacrimile lor au ajuns într-o binecuvîmtată zi  înaintea Domnului! Mult poate face Rugăciunea colectivă!!! Preotul lor s-a întors…

   L-am descoperit acum într-o micuţă Biserică din Bucureşti, de pe strada Oţetari. În Biserică lume puţină. Cam 35 de persoane! Doi preoţi, un diacon si cîntăreţii de Strană -nu ştiu cîţi erau că am rămas mai spre uşa de la intrare, în spate de tot, dar 3 sigur erau, socotind după timbrul vocilor. Ce să agoniseşti de la atît de puţină lume prezentă? Cît să dea omul la Pomelnic, ca să poată fi răsplătită osteneala a 2 preoti, un diacon şi 3 Cîntăreţi de Strană?? Aceştia toţi au familii şi ei, că sînt într-o Biserică de Mir, nu Mănăstire de călugări, care n-au obligaţii lumeşti: facturi, mincare si ahine pentru copii, etc.  Preotul de la Altar se hrăneşte! Straniştii, de la Strană!! Mă-ntreb, cu ce-au plecat acasă cei 6 Slujitori?? Ce duc aceştia la familie, în urma Serviciului prestat?? Cui îi pasă?? Patriarhului?? Nicidecum! El are tot ce-i trebuie, aşa că, cu burdihanul plin, n-are cum să se mai gîndească la cel ce se culcă cu burta goală… De ce i-a fost repartizată părintelui Dragoş Parohia aceasta atît de săracă în enoriaşi?? Pentru că ştiau mai-marii dumnealui, sinodalii, că, în curînd Biserica se va umple!! Dar…cîtă răbdare va trebui să aibă Pr Dragoş şi chiar familia dumnealui pînă atunci?? Prin cîte lipsuri va trebui să mai treacă??…

Zîmbea tuturor! Îi îmbrăţişa pe toţi, cu dragoste! Obicei încă păstrat de pe vremea cînd fusese co-paroh în Titan, loc de unde fusese smuls şi dus la Biserica din Basarabiei şi apoi smuls şi de aici şi dus la…Vîlcea!! Zîmbea! Mi-a zîmbit şi mie, larg,  nerecunoscîndu-mă iniţial. Abia cînd i-am spus numele, la Împărtăşit, a rămas cu linguriţa suspendată în aer, zicînd:

-dna Antoanetaaaa, nu v-am recunoscut!!…

Cu Împărtăşanie în gură, nu-i puteam răspunde. I-am făcut semne surdo-mute, că o să vorbim după..-

-Musai!, îmi zice dumnealui, zîmbind larg..plăcut surprins de SURPRIAZA pe care i-o făcusem, cu prezenţa mea..tainică acolo în Habitatul lui, pînă la momentul Împărtăşaniei…

Am vorbit după…după ce au plecat toţi cei cu care stătuse pe-ndelete de vorbă, ascultîndu-le păsul, dîndu-le un sfat, îmbrăţişîndu-i şi mai făcîndu-le cîte o rugăciune!!

Am aşteptat, răbdătoare!! Trebuie însă ştiut despre mine că..RĂBDAREA, nu-i o VIRTUTE a mea! De fapt, eu..n-am virtuţi!! Sînt EXTREM de săracă la acest acpitol. Deja ştie toată lumea asta, aşa că nu vă zic o noutate, decît celor mai noi p-aici!! Dar, bucuria revederii, m-a făcut fff răbdătoare! Voiam să stau pe-ndelete de vorbă cu acest om al lui Dumnezeu! Ei bine! Am stat, dar nu atît cît ne-am fi dorit amîndoi! La un moment dat, cînd eram noi în toiul povestirilor si aducerilor-aminte, l-a sunat cineva cu o PROBLEMĂ urgentă în eparhie! „Da, da, desigur, daţi-mi adresa şi vin imediat!” -lam auzit spunînd în telefon. Şi aşa ne-am despărţit, amîndoi regretînd întreruperea povestirilor…

Zîmbea!! Zîmbea tuturor. Îi îmbrăţişa pe toţi cu căldură! …

M-a îmbrăţişat şi ne-am despărţit, promiţîndu-ne să ne mai vedem…acum că are o Parohie ff aproape de casa mea…

N-am apucat să vorbim nimic despre Timpul în care a fost plecat, dar..i-am simţit frămîntarea! Ceea ce m-a uimit, este felul demn în care îşi poartă..PREOŢIA! Cîtă vocaţie! Cîtă dragoste de semeni, înaintea dragostei de sine!!

Slavă lui Dumnezeu pentru această minunată Zi! Bucurie mare a fost pentru mine, bucuria revederii! Poate mi-am regăsit, după 3 ani de umblet fără ţintă, în sfîrşit, şi Biserica unde să mă simt creştin şi copil iubit al lui Hristos! Unde să simt harul lui Dumnezeu şi cuminţenia preotului! De unde, după Slujbă, să plec zburînd spre casa mea…

Nu ştiu, dar..pot spera!

anto oval 22

Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

„Am decis sa fiu fericit/a si sint responsabil/ă de fericirea mea…”


„Iubesc viata pe care o am, nu pentru ca ar fi mai usoara ca a altora, ci pentru ca am decis sa fiu fericita ca si persoana si sunt responsabila de fericirea mea. Fii fericit, chiar daca e cald, chiar daca esti bolnav, char daca nu ai bani, chiar daca cineva te-a ranit, chiar daca cineva nu te iubeste. Invata din experientele trecatoare si traieste pe cele care sunt eterne precum a iubi, a ierta, a ajuta, a intelege, a accepta, a consola. Sunt fericita de mine. Alte lucruri, persoane, momente sau situatii sunt pentru mine experiente care pot sa-mi ofere momente de bucurie sau de tristete. Trebuie sa decid sa fiu fericita independenta de tot ceea ce exista ! Daca azi am casa goala sau plina, sunt fericita ! Daca ies singura sau insotita, sunt fericita ! Sunt fericita de mine. Toate acestea sunt valabile pentru barbati si femei de orice varsta.

Cu drag…XY !”

Găsesc postarea asta pe un Site de socializare! Cînd citesc, am două faze: ori îmi vine să vomit, ori să mă dau cu capul de ceva.

Trăim într-o lume în care individul e bombardat agresiv cu „Tehnici informationale”, fel de fel de „TRAINERI” care-şi oferă „SERVICIILE” spre a te face…FERICIT. Spre  a face din tine un homuleţ fără personalitate, fara sentimente reale, fara trăire, gîndire şi simţire personală. Totul îţi este indus, mai cu seamă…FERICIREA!!  Uau, ce ZEN!! E ZEN sa spui ca esti…ZEN! Mai greu e sa fii… Dar, zic unii, dacă-ţi zici de 24 de miliarde de ori în 24 de ore că eşti ZEN -în varianta lor-, adică ..FERICIT , poiii…sigur ai să devii. Probabil, persoana cu TEXTUL de mai sus, e în faza asta. A spusului! A..MANTREI!!…

Ce obsev eu? Omul nu mai e om azi, ci …ceva indefinit. Doar forma fizică ce mai e de el, că-n rest…nu mai ştie să facă diferenţa între FERICIRE şi…NEFERICIREA dureros de produndă pe care o trăieşte zi de zi, ceas de ceas.

Mă uit curios la chipul de sub text. O fotografie a persoanei, la zi. Dumnezeule, eu nu pricep! Se vede CLAR ca lumina Zilei, că acel chip nu exprimă fericirea. Nici măcar una …relativă, sau, mă rog una care să mai alterneze nefericirii pe care o trăieşte măcar din cînd în cînd…Ş-atunci mă-ntreb: pe cine păcăleşte? Destinul? În niciun caz! Un biet muritor asuprit de OSHO!!! De Biblie nu-i putem vorbi că nu ştie ce-i aia! Acum e la modă: NLP (Neurolongvistica). Spui o Mantră şi gata! Hop, fericirea la uşa ta! Ce simplu!!! Şi eu, care ca o idioată caut să găsesc soluţii. Nu pentru FERICIRE, ci pentru…ADEVĂR!Anto oval cu Nikon si roz

Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

Adormirea Maicii Domnului un Hram al Bisericii de la Sinteşti…


  Comemorarea Adormirii Maicii Domnului era aşteptată în satul Sinteşti din jud Ilfov de toată suflarea cu multă emoţie. Cu mic-cu mare, toţi se făceau părtaşi prăznuirii. Aveau în fruntea obştii un preot, un păstror cu suflet mare. Pe Preotul Cristian Baroianu.  Cu două săptămîni înainte începreau pregătirile. Era zarvă mare…Se aduna lumea şi se sfătuia cu Preotul Cristian ce şi cum vor face. Puneau şi oamenii din sat, dar şi părintele, bănuţ peste bănuţ şi adunau ca să facă o comemorare cumsecade Maicii Domnului. Lumea încă păstrează tradiţiile şi Preotul Cristian deşi era un erudit, încerca să menţină în satul acela, Sinteşti, tradiţia neamului, aşa încît nu încălca obiceiurile tradiţionale româneşti ale locului, acelea de SFÎNTĂ Credinţă în Maica Domnului, unde se dă de pomană colaci şi sarmale. Cu toţii se străduiau să fie acea zi un Mare Praznic şi toată lumea amărîtă din sat lua masa cu preotul, după Sf Litughie. Fără nici o excepţie! L-am văzut personal pe Preotul Cristian stînd la aceeaşi masă cu aurolacii satului…fără mofturi…deşi el era, prin definiţie, un BOER!! Sinteştenii, dacă au verticalitate, pot da mărturie… El era din neam preoţesc… Soţia dumnealui, dna Elena, de asemeni.

Băiatul cel mic al Preotului Cristian se juca în curtea Bisericii cu toţi copiii amărîţi din sat care veneau după un bănuţ sau un biscuit la Preotul Cristian. Era foarte primitor şi..darnic. El nu făcea nicio diferenţă între copiii celor bogaţi din sat şi copiii celor săraci. Îi trata pe toţi la fel. Ştiu asta pentru că l-am cunoscut şi, cîţiva ani l-am ajutat la fiecare NOU An, sau de Crăciun ori de Paşte să pregătească, în ascuns, cîteva pachete cu daruri. Mă ruga să le ţin la mine pînă în preziua  Evenimnetului. Atîta le titirisea, atîta le aranja, numai să-i bucure pe cei mici, şi chiar pe cei mari. De Hramul Bisericii, fiecare om care venea la Biserică primea de la Pr Cristian o Iconaă. În fiecare an, alta. Iar copiii daruri…

Ei, bine! Acum nu ştiu ce mai primesc sinteştenii. Ştiu doar că bravul Preot Cristian Baroinau nu mai este! A plecat la Domnul prea…devreme! Doborît de o boală necruţătoare, care l-a ras fulgerător…în  nov 2013.

Dumnezeu să te aibă de-a dreapta Sa, veşnic, Bunule Părinte Cristian. Maica Domnului să te acopere azi şi în VEAC cu Sfîntul ei Acoperămînt şi să te ducă în RAIul Ceresc, acolo unde ţi-ai aşternut prin fapte bune!

Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

 

p kirt1


duminică, 1 decembrie 2013

Rachiu, un produs „canonic”, la Pangarele din Arhiepiscopia Bucurestiului!!!

  Vă cer iertare, tuturor preoţilor, celor care mă cunoaşteţi, care mă ştiţi, care îmi ştiţi sufletul şi ştiţi că vă iubesc si va pretuiesc! Îmi ştiţi necazul şi durerea  vis-a-vis de purtarea mai-marilor voştri faţă de mine!!!; Eu simt că si voi aţi vrea să spuneţi un cuvînt, dar..NU PUTEŢI!, din pricini „obiective”; vă înţeg  -pînă la un punct- şi respect „tăcerea” voastră!! -tot pînă la un punct…

Tu, duhovnicul meu, care-mi cunoaşti „neputinţele!”…, iartă!

 Şi întru ‘neputinte’ aflîndu-mă (eu), dragii mei, nu mă pot înfrîna să nu postez, pe Blog, o minunată „achiziţie”, o fotografie, care reprezintă un obiect, iertaţi, al dracului de …”canonic!”, pe care l-am descoperit, la un Pangar  aparţinînd Arhiepiscopiei Bucureştiului! Arhiepiscopie păstorita „canonic”, de un „sfînt” Sinod. Sinod care m-a batjocorit în fel şi chip şi care a decis, în unanimitate de voturi ( fară regrete sau mustrări de conştiinţă  din partea vreunui ierarh-??!!-), să mă dea, în mod repetat, „canonic”, drept „miel de junghiere”, pe mîna Gărzii Financiare -aservită Bor ( printr-un PACT – drăcesc, i-aş zice-, încheiat în 20 nov 2012, si prin altele ale lor Înţelegeri… )- ca să mă killărească aceasta, prin comisarii săi ( pentru că vindeam, prin firma înregistrată la Camera de Comert a României, legal, platind taxe către stat, prin firma mea, Vin Kagor, cit si Obiecte de cult, supuse, chipurile, „monopolului Bor” )! „

M-au dat să mă răstignească” ei, comisarii, la ORDIN! Ca ei, „sfinţii” din Sinod, arhiereii şi mai-marii sinodali, vezi Doamne, „n-au mîncat usturoi” şi..”gura nu le miroase!!!”… Ba vă miroase, stimabililor! Şi încă cum!!!… 

Nu am să dau nume, acum. Dar, voi vă ştiţi, fariseilor FAŢARNICI! 

Eu vă ştiu, acum – dupa al N-jdelea control al Gărzii la micuţa mea Firmă, „m-am luminat!!!” –  pe fiecare după al vostru nume! Căci v-aţi descoperit prin faptele voastre…Vă ştiu eu, asadar! Dar..să lăsam! Să trecem, acum, la „oile” voastre…la..rachiul vostru…”canonic!”

  Ducîndu-mă  azi în Cimitir, ca să mai aprind o lumînare la cineva drag plecat la Domnul ( căci decesul, de curînd, a unei persoane f dragi mie, părintele Cristian Baroianu -Dumnezeu să-l odihnească în pace!-, m-a pus în starea de mustrare de conştiinţă, că n-am mai fost demult la cei dragi ai mei!! Iertat să-mi fie!), la intrarea în Cimitir, mergînd să cumpăr lumînări, musai de la Pangar (!!??), mi-a atras atenţia UN OBIECT, ” DE CULT”(!!!), expus spre vînzare în Pangar: RACHIU!!!

 Vi-l supun atenţiei, vouă tuturor „canonicilor”, cît şi vouă „mega-extra”-ortodocşilor, „evlavioşii” care îngurgitaţi, la greu, „oratoria” sinodalilor, care vă tot sulfă-n ureche, indicîndu-vă „canonic”, de unde şi ce să cumpăraţi pe banii voştri, că deh..”Cuvîntul Vieţii” e doar…la ei, la BORişti, nu şi în altă aprte!!! Mă refer la icoane, metanii, cruci, lumînari…că, vezi Doamne, nu sînt canonice -zic ei- decît numai cele de la Pangarele lor ( că tot sînt ele, obiectele de cult, achiziţionate, cu „osteneală” mare şi cu sudoarea frunţii lu’ Bejenariu cel Năstruşnic, Ioachim adică, mai-marele pangarelor BOR, de la „necanonicii” mireni, cît şi de pe la fraţii lor budişti!!; că deh`, „fraţii budişti” sint mai meşteri şi mau „curaţi” în a face „cele ortodoxe”: brelocuri, metanii, iconite de tot felul. )!!!  Că vă dau ei, mai-marii sinodali, vestire, vouă mirenilor, la greu, prin trîmbiţele  TiVi-ului lor şi va dau sfat de la Amvon -a se citi aburirea neamului-şi prin „presa” lor scrisă, cît şi prin toate „mijlocacele de informare”  şi de „increştinare”, ca nu cumva „să vă înfruptaţi” din altă parte ( a se citi Magazine particulare, cum  A FOST şi micuţul, dragul meu Magazin -făcut cu sufletul meu şi cu multă cheltuială de bani şi energie-, dar care nu mai este, dat fiind faptul că am fost pusă sub EMBARGO Patriarhal, din prea multă „iubire de semeni”, pe care  Sinodalii -vicari, arhimandriţi, episcopi, secretari şi mulţi alţi mici lahei slugarnici, care doar pentru a-şi plimba fundu’ prin Deal, ar vinde-o şi pe mumă-sa care i-a dat viaţă!!!-, în unanimitate de voturi!!!, au revărsat-o asupra mea, prin intermediul GF)! Iată, „am cules” pentru domniile voastre, „din teren” chiar din „MOŞIA” voastră stimabililor sinodali, din „Moşia voastră canonică”,  o imagine, a unui produs „super-mega-canonic!!!” Produs expus spre vînzare la un Pangar de-al Arhiepiscopiei canonice:

                                                                             

 

Aşadar, „fraţi şi surori”, ascultînd cuvîntul  ce vi se suflă în ureche, nu pregetaţi! Ci cumpărati!…
Rachiul cel de toate..zilele!!!
 Nimic mai canonic de cumpărat de la un Pangar bisericesc, decît un Rachiu…canonic!! 
 Duceţi-l însoţit de Pomelnic la „Catedrala Neamului!”  odată cu bănuţul vostru!!!; şi veţi fi „pomeniti” la slujbele din Deal!!!”, acum şi la paştele cailor…
Şi..dacă vă îndoiţi de autenticitatea imaginii, iată 

un anunţ important, ce troneaza, pe geamul Pangarului, pentru o informare „politically corrctă”” a cumparatorului-mirean, anunt care vă va aduce si dvs lamuriri:
 

 Aşadar…”stimaţi clienţi”, avînd în vedere faptul că, „toate produsele” sînt  -comform anunţului de mai sus-, un BRAND, un produs „marca inregistrata”,vă doresc..
VIZIONARE şi îngurgitare…”CANONICĂ!”
Iară vouă, dragi „ortodocşi”…”evlavioşilor”, hai noroc!!!, la un ţoi cu răchie!!! De Pangar!! ” Marcă înregistrată”!, by: BOR, SRL!,  după cum vă

asigură anunţul.
Canonic??!!




 

PS:

 Voi, preoţilor, cei care ştiţi durerea mea, voi cei care ştiţi necazul meu, voi cei care ştiţi că ştiu că şi voi sînteţi, în proporţie de 98% prigoniţi, în fel şi chip, voi care ştiţi că vă bucuraţi de dragostea mea, aveţi grijă: Nu o ucideţi!
Voi taceţi, făcînd, chipurile, ascultare! Eu…sînt „oaia cea pierdută”…care..cuvîntă…
Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

Reginei mele….


Azi, 15 august 2016, am o SINGURĂ, UNICĂ…MARIE! Căreia îi dedic, cu Credincioşie Sfîntă cele de mai jos:Copy of papirus pt Copera LETCA 22Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

Înmormîntarea Anei de Bourbon-Parma, zisă şi Ziţa -fantomatică REGINĂ a Romîniei…


ŞTIRE TiVi: „La înmormîntarea Anei de Bourbon-Parma nu va participa NICIUN reprezentat al Familiei Regale britanice!!!” Oare de ce???…Tocmai pentru că acolo, NIMENI nu o socoate…regină. Zic. Numai la noi, în Românica, mononeuronalii au ieşit cu mic cu mare, puşi la ţol de doliu, unii cu maţele ghiorţăind de foame, şi-au bătut pingelele pe asfalt pînă la Palatul Regal (unde n-au căpătat nici măcar un covrig cu gaură de sufletu’ moartei -aşa cum se obişnuieşte la noi, la români), ca să aducă un ultim omagiu şi, de ce nu!!, să se-nchine la Catafalcului cu HOITUL  Anei-Ziţa mai evlavios decît în faţa Sfintelor Moaşte…că nah’, bietul romînaş, nu mai ştie să facă diferenţa între un SFÎNT autentic şi un hoit oarecare!!

Acum, odată terminat BÎLCIUL de prost gust de la Bucureşti, sper din toată inima să nu mai aud vreodată cuvîntul „regină a României” ataşat vreunei neisprăvite muieri. Sper ca, într-adevăr, Ana-Ziţa să fi fost ultima făcătură…regală a României şi tot CIRCUL să se îngroape odată cu Ziţa de Bourbon-Parma, iar pe ea Dumnezeu s-o ierte!

Amarnic mi-a tulburat VRĂJMAŞUL Postul Adormirii Maicii Domnului cu această …ieftină circotecă de PALAT, eu fiind obligată, datorită conjuncturii, să asist, cu stoicism, treişpe zile (din cinşpe cît ţine Postul Sfintei Maria) la  acest BALAMUC MACRABRU, creat în urma decesului Anei,  soaţa fostului cîndva regent al României, dar abdicat la ceasul căsătoriei lor.

Multe mi-au auzit urechile, preţ de treişpe zile! O, dar cîte inepţii! Care mai de care s-a întrecut pe sine şi pe altii, în a aduce osanale unei muieri care alt merit decît acela de a fi fost soţie, altul eu nu mai ştiu…

Ba am auzit o aberaţie de zile mari, de la un TEOLOG de frunte al Facultăţii din Craiova, un anume Sorin Damean, cum că „să nu uităm MOŞTENIREA pe care o lasă, regina Ana, României, cele 5 fete!!”, „Adevărat exemplu de femeie şi de mamă româncă, care a dat naştere la 5 moştenitoare…”, behăie buldogul craiovean. Nu aminteşte însă nimic de faptul că Margareta Duda e..stearpă şi că ea, foarte probabil, nu va mai avea şansa să devină „femeie româncă şi mamă eroină” asemenea franţuzoaicei sale mame, Ana-Ziţa. O, dar cîte cretinităţi nu mi-a fost dat să aud!! De unde atîta infantilitate al poporul meu, Doamneeee??? TU, Care, în marea Ta Bunătate şi Generozitate, ne-ai binecuvîntat să fim popor LUMINAT!!! Cum de, ca la un făcut, a devenit poporul meu, o turmă de oi teleghidate??? Cum, Doamneee???, că mor aici!!! Cum să te duci tu la Catafalcul unei franţuzoaice, să te-nchini ei ca la un EROU NAŢIONAL sau ca la un SFÎNT al lui Dumnezeu, şi s-o numeşti: „regina mea, regina noastră!!”…

Ei, bine! Te duci că eşti curios. Te duci şi tu să te holbezi la Sicriul Ziţei-franţuzoaica. E-n regulă! Curiozitatea e umană. Dar..nu e animalică!! Te-ai holbat? Eşti om. Te-nţeleg. Ok, Mergi în pacea casei tale şi jeleşte-ţi neputinţa ta! N-i jeli pe VENETICI, poporule român, că dacă-i jeleşti si dacă-i mai şi urci pe piedestal, s-ar putea ca Dumnezeu să-ţi facă şi mai multă parte de ei şi să-ţi aducă şi mai multă obidire, daca asta îţi place!!!

Asist, uimit, la Emisiuni TiVi, în care ISTORICI cu ŞTAIF îşi spun părerea despre ANA şi despre „decenţa” ei, despre „eleganţa” despre..”patriotismul ei”, despre cît de mult şi-a dorit şi a rîvnit acest „colţişor de RAI-România”, cît de mult a suferit „că nu şi-a putut vedea ţara-România atîta amar de ani” şi despre alte calităţi aristocratice ale „ultimei regine a României”. Ascultînd ce spun acesti ISTORICI, îmi dau seama în ce fel se scrie ISTORIA si ce vor şti copiii-copiilor noştri despre aceste NĂSTRUŞNICE făcături …ISTORICE. Ei, bine, acum îmi dau seama ce BINEFACERE este pentru copiii şi nepoţii noştri, faptul că-şi petrec şi-şi vor petrece timpul, nu citind ISTORIA ROMÂNIEI, aceasta atît de mult falsificată, ci se vor ocupa cu butonarea TABLETELOR spre  vînarea…POKEMONILOR!

Ei, bine! POKEMOANA Ana e azi pe ultimul ei drum, dar, dragi copii, pregătiţi-vă: urmează ULTIMUL MARE…POKEMON: REGELE MIHAI!

Alt CIRC, altă distracţie, pe banii românilor…

Antoanetei Radoi -de la Vrancea

 

Circ macabru și doliu național cu o falsă regină, fără cetățenie română


Circ macabru și doliu național cu o falsă regină, fără cetățenie română

ADEVĂRURI ASCUNSE DESPRE PRINCIPESA ANA DE BOURBON – PARMA, CĂSĂTORITĂ EITEL VON HOHENZOLLERN – SIGMARINGEN, CARE NU A AVUT CETĂŢENIE ROMÂNĂ, NU A FOST REGINĂ A ROMÂNIEI ŞI CARE A ACŢIONAT PENTRU DEZMEMBRAREA TERITORIALĂ A ŢĂRII NOASTRE!

A FOST SAU NU A FOST INCINERATĂ ÎN ELVEŢIA DOAMNA ANA DE BOURBON – PARMA, CĂSĂTORITĂ EITEL VON HOHENZOLLERN – SIGMARINGEN?

regina-ana111-510x350În după-amiaza zilei de 1 august 2016 mass-media românească a anunţat că, în Elveţia, a decedat regina Ana a României. De atunci şi până în ziua de 13 august a.c, când a fost stabilită arbitrar ziua înmormântării, românii au fost „bombardaţi” cu o mulţime de informaţii neadevărate, respectiv că: principesa Ana de Bourbon-Parma s-a căsătorit cu regele Mihai; regina Ana a fost nevoită să muncească şi să crească găini, iar soţul ei să lucreze într-un atelier de tâmplărie în Anglia; cele cinci fete ale sale sunt principese ale României, dintre care Margareta este moştenitoarea tronului României. Poporul Român a fost şi este manipulat şi minţit prin omisiune!

Conform Constituţiei României, art. 31, alin. 4: „Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”. În cazul principesei Ana, căsătorită Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen, au fost încălcate aceste prevederi constituţionale, fără ca să intervină Consiliul Naţional al Audiovizualului (C.N.A.). De ce tace C.N.A.?

În legătură cu principesa Ana de Bourbon-Parma, căsătorită Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen, au fost ascunse multe adevăruri, dintre care menţionez următoarele:

– Principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite de Bourbon-Parma s-a născut la Paris (la 18 septembrie 1923), într-o familie de evrei şi a avut cetăţenia franceză, elveţiană, engleză şi, se pare, israeliană.

– Principesa Ana nu a solicitat niciodată cetăţenia română şi a refuzat să înveţe Limba Română. Singurul ei interviu dat la Televiziunea Română s-a desfăşurat în limba franceză. Principesa Ana a fost străină de Neamul Românesc, de Limba Română şi de România!

– Principesa Ana nu s-a căsătorit, la 10 iunie 1948, cu Regele României, ci cu cetăţeanul Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen care niciodată nu a fost încoronat Rege al României. Prinţesa Ana nu a avut niciodată coroană regală! Ea s-a căsătorit în Grecia, la 10 iunie 1948, dar nu în Biserică, ci în palatul unei rude din partea lui Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen. Căsătoria lor a avut loc după ce România a devenit Republică, la 30 decembrie 1947. Până acum, încă nu a fost găsit certificatul lor de căsătorie. Aşa susţine unul dintre fiii nerecunoscuţi de Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen, cel din Germania. Cel de la Săvârşin, încă păstrează tăcerea. Niciodată Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen nu a depus, în Parlamentul României, jurământul prevăzut de Constituţie pentru a deveni Rege al României. Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen nu a fost rege constituţional al României! Ca urmare, Direcţia Naţională Anticorupţie (D.N.A.) trebuie să se autosesizeze şi să cerceteze toate retrocedările ilegale de palate, castele şi zecile de mii de hectare de terenuri agricole şi păduri către autointitulata „casă regală”.

– Principesa Ana, împreună cu soţul ei, s-a pronunţat pentru dezmembrarea teritorială a României! Ea a fost de acord cu Declaraţia de la Budapesta, din 16 iunie 1989, privind anexarea Ardealului la Ungaria. Această Declaraţie de la Budapesta a fost semnată de către Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen şi soţia lui, la reşedinţa lor de lângă Geneva, în ziua de 4 iulie 1989! Pe Declaraţia de la Budapesta apare şi semnătura ei, alături de alţi trădători de Neam şi Ţară! Pentru că a acţionat împotriva integrităţii teritoriale a României, Guvernul Cioloş a hotărât ca ziua înmormântării principesei Ana, căsătorită Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen, o cetăţeană străină, să fie declarată zi de doliu naţional. Cei care se vor duce la înmormântarea acestei străine la Curtea de Argeş înseamnă că sunt de acord şi acţionează pentru dezmembrarea României.

– Titlurile pe care le atribuie cu generozitate ucenicii lui Iuda pentru: Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României; Principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite de Bourbon-Parma, majestatea sa, regină a României; Margareta, principesă moştenitoare a României; Elena, principesă a României; Irina, principesă a României; Sofia, principesă a României; Maria, principesă a României, nu au nicio acoperire legală şi sfidează Poporul Român şi Constituţia ţării noastre. În articolul 1 din Constituţia României, la alin. 2 şi 5 scrie foarte clar: „Forma de guvernământ a statului român este republica” şi „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

– În România nu există „casă regală” şi nici „familie regală”. Cele cinci fiice ale familiei Mihai şi Ana Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen şi soţii lor nu au niciun temei legal să fie jignite cu titlul de Alteţă Regală (A.S.R.). Cele cinci fete ale răposatei Anna nu s-au născut într-o familie regală.

– Principesa Ana nu a fost săracă după căsătorie şi nu a trebuit să crească (câteva zile) pui de găină pentru a asigura supravieţuirea familiei sale. Autointitulata „casă regală” în Republica România a omis să facă cunoscut românilor că pentru serviciile aduse Uniunii Sovietice, Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen a fost lăsat să plece din România, în 11 noiembrie 1947 şi 3 ianuarie 1948, cu două trenuri cu circa 20 de vagoane pline cu bunuri din patrimoniul naţional. De asemenea, acelaşi Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen a beneficiat din partea regimului comunist din România de 10.000 dolari U.S.A. pe lună, precum şi de o rentă viageră substanţială din partea Uniunii Sovietice pentru titlul de erou al U.R.S.S., după ce a contribuit decisiv la căderea României în lagărul socialist şi după ce a trimis la Moscova (în 14 septembrie 1944) cele 300 plăci mari de aur din Tezaurul de la Sinaia. Pentru actele de trădare naţională, Mihai Eitel de Hohenzollern – Sigmaringen a primit de la conducătorii comunişti ai Uniunii Sovietice o tinichea „Ordinul Pobeda” şi două avioane pentru familia sa.

Principesa Ana, soţul ei şi alţi apropiaţi au beneficiat ilegal de Palatul Elisabeta din Bucureşti şi de acoperirea tuturor cheltuielilor de către contribuabilii români. Cetăţeanul Mihai Eitel de Hohenzollern-Sigmaringen nu a fost niciodată şef al Statului Român şi în mod ilegal i-au fost asigurate multe privilegii.

– Toţii regii României, începând cu Karol Eitel Friedrich Zephyrnus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, precum şi toate reginele au fost evrei şi evreice. Prin Constituţia României s-a interzis regelui să se căsătorească cu o româncă. Toate aceste adevăruri au fost ascunse, până acum, Poporului Român!

– Principesa Ana, căsătorită Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost de religie romano-catolică. La slujba religioasă din localitatea Morges, în Elveţia, din 3 august a.c., în încăpere nu a existat nicio cruce, iar la eveniment au participat doar şapte persoane. Au lipsit soţul Mihai şi două dintre fiicele decedatei. Participanţii la această slujbă nu şi-au făcut cruce. La slujba religioasă din Elveţia, în localitatea Morges, nu a participat niciun reprezentat al autorităţilor centrale şi locale, nici măcar gardianul de la Primărie. De ce în România se procedează altfel? Preşedintele României nu s-a dus în Brazilia la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice, pentru a fi alături de delegaţia ţării noastre, dar la Curtea de Argeş se pregăteşte să meargă la înmormântarea unei străine de Neamul Românesc. Ca simplu cetăţean o poate face. Ca Preşedinte al României are obligaţia şi a jurat să respecte Constituţia României.

Elveţienii nu o revendică pe principesa Ana şi nu au decretat zi de doliu naţional. Nu au zile de doliu naţional pentru ea nici Franţa, nici Marea Britanie, nici Israelul. De ce este pedepsit Poporul Român cu această înmormântare a unei cetăţene străine de Neam şi Ţară? Cui foloseşte? Persoanei decedate? Conducerii vremelnice a României?

– Fiica principesei Ana, Margareta Duda, autointitulată principesă moştenitoare a României, a făcut cunoscut programul funeraliilor din ţara noastră şi a stabilit intervalele orare şi zilele în care se pot prezenta condoleanţe şi se pot depune flori de către Preşedinţii României şi Republicii Moldova, premieri, miniştri, parlamentari, ambasadori etc. Au fost anunţate regulile, restricţiile şi interzicerile pentru presă şi cetăţeni la palatele din Bucureşti, Sinaia şi la înmormântare.

Pentru cetăţeana internaţională care a murit în Elveţia, unde a trăit peste 60 de ani, familia Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen a anunţat că a pregătit un program macabru în România, pentru perioada 9 – 13 august a.c. Se ştie că, la creştini are loc înmormântarea a treia zi după deces. Este posibil să dureze şapte zile formalităţile pentru incinerare în Elveţia? Va spune adevărul doamna Margareta Duda (fiica decedatei) sau îl vor afla ziariştii? Cu siguranţă se va afla Adevărul când vor apărea mulţi succesori ai averii uriaşe, cea mai mare din România, adunată de Mihai şi Ana Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen. Circul „regal” este posibil să înceapă din 13 august a.c., dar fără participarea lui Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen.

– La niciun deces nu s-a întâmplat, până acum, ca moarta să fie ţinută 10 zile până să fie înmormântată. Fetele răposatei au urmărit să tulbure liniştea românilor în timpul Postul Adormirii Maicii Domnului. Sicriul principesei Ana, conform programului anunţat, este ţinut în Elveţia până în 9 august, iar înmormântarea a fost stabilită pentru ziua de 13 august a.c. De ce această întârziere? Pe surse, s-a aflat că principesa Ana a fost incinerată. Pentru aflarea adevărului e obligatoriu ca preotul de la Curtea de Argeş să ceară să vadă decedata. Dacă se confirmă că a fost incinerată, atunci acesta nu are voie să oficieze slujba de înmormântare.

După canoanele Bisericii Orodoxe Române nu se face slujba de înmormântare şi nici nu se pun parastase pentru persoanele decedate care au fost incinerate.

– Principesa Ana a fost de religie romano-catolică. După moartea ei, în Elveţia, slujba religioasă a fost oficiată la Biserica romano-catolică. Firesc, dacă familia sa a hotărât să o înmormânteze în România, la Curtea de Argeş, slujba de înmormântare trebuie să o oficieze tot Biserica romano-catolică.

Pentru marele actor şi patriot român Radu Beligan, cel mai longeviv actor din lume, în ziua înmormântării sale nu a fost decretat doliu naţional. Pentru cetăţeana străină Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite de Bourbon-Parma, căsătorită Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen, Guvernul României a hotărât ca ziua de 13 august să fie zi de doliu naţional, fără să verifice măcar ce cetăţenie a avut decedata şi fără să ia la cunoştinţă că ea nu a fost regină a României, ea necunoscând nici Limba Română. Aflând adevărul depre decedata din familia Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen şi din respect pentru Poporul Român, Guvernul poate şi trebuie să anuleze hotărârea sa privind doliu naţional din 13 august a.c. pentru o cetăţeană din Europa care a decedat la frumoasa vârstă de 92 de ani.Pentru această străină care a trăit si a decedat în Elveţia a fost hotărâtă zi de doliu naţional în România, la fel ca pentru vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, s-a dat o nouă lovitură Bisericii noastre Naţionale.

Până în 13 august a.c. se află Adevărul despre răposata din Elveţia pe seama căreia a fost pus la cale un balamuc macabru nemaîntâlnit la nicio casă de nebuni din Uniunea Europeană.

Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos a spus că Adevărul ne ajută să fim oameni liberi în Grădina Maicii Domnului.

Dumnezeu să o odihnească şi să-i ierte păcatele!

Dr. Gheorghe Funar

(sursa: Justitiarul.ro)

Imbecilitatea la români


Mă uit  la Ştiri şi nu-mi vine să cred, deşi e al naibii de VIZIBIL!!! Prostia, imbecilitatea în toată SPLENDOAREA ei…

12 august 2016, Palatul Regal. Catafalcul Ziţei de Bourbon-Parma -aşa-zisa Regină a României!!! Români aliniaţi, stînd cuminţi, extrem de „evlavioşi”, aşteptînd să le vină rîndul la..ÎNCHINAT!

Trec, rînd pe rînd, cîte unul, aşadar, şi îngenunchind în faţa unui Catafalc -pe care nu se ştie EXACT ce stă; poate ZEITA lor, ZIŢA de Bourbon-Parma, nici măcar nu-i acolo…şi oricum, dacă e, e doar un PUTREGAI, chiar dacă o fi îmbălsămată cu toate mirodeniile posibile, mai ceva decît Tutamkamon-  şi, aşezîndu-şi genunchii jos, se-apleacă, „evlavios”, după care, rindicîndu-se, îşi face cruce ca înaintea..SFINŢILOR!! şi… sărută Catafalcul!!! Aşadar, tu creştinule, te-nchini  cu mare evlavioşenie unui…HOIT!! Şi-ţi mai faci şi cruce ca un alienat…! Homunculi… ieşiţi din eprubetă!!!

 

Că aveţi FETIŞURI cu cadavre, vă pot înţelege, dar că vă PROSTITUAŢI public într-un asemenea hal în faţa Catafalcului cu MUMII, asta nu mai pot înţelege!

Că mergeţi la Catafalc, poate cu dragoste faţă de Ziţa voastră, poate dintr-o curiozitate morbidă, poate dintr-o simplă pornire, poate ca să vă băgaţi în seamă cu aşa-zişii OAMENI MARI ai acestei lumi pieritoare ori, poate, dintr-un..FETIŞ, vă înţeleg, deşi vă deplîng, dar, că vă puneţi genunchii în semn de RUGĂCIUNE în faţa Catafalcului, asta nu o pot accepta! E prea mult!!! Se uită HRISTOS la voi -CEL Căruia ar trebui să vă închinaţi- şi vede cum vă închinaţi IMBECIL, unui MORT, şi cred că pînă şi pe Domnul Hristos ÎL apucă…deznădejdea că…sînteţi INCURABILI!! Inutil S-a răstignit Domnul pentru voi, că n-aţi înţeles nimic din RĂSTIGNIREA lui!! Voi, ÎL răstigniţi iar şi iar, cu GLORIOASELE voastre…FETIŞURI!!! Văzîndu-vă în starea aceasta de decădere jalnică, la care cu liberul vostru arbitru aţi achiesat, mă-ncearcă, pentru prima oară în viaţa mea, jena că sînt româncă…

Închinaţi-vă ZIŢEI, că ea va opri PLOAIA cu GRINDINA cît oul de GĂINĂ, Ziţa  va aduce ROADĂ Bogată pămîntului vostru!! Ziţa vă va mîntui!! Sînteţi jalnici, dragii mei compatrioţi!

Ierte-vă Domnul!

Antoaneta Rădoi -de la Vrancea