Fericiți vor fi cei ce nu așteaptă nimic, (de la ”Guvernul meu”), căci aceia nu vor fi dezamăgiți!!


joi, 10 octombrie 2019, cade guvernul Veoricăi Dăncilă (guvern PSD), liberalii si aliatii (și adepții lor) sunt in extaz orgasmic.

liberalii cu gorghiu si rares Bogdan in extraz orgasmic

Pfuii…Johannis, în sfârșit, fericit, își va face…”guvernul meu!!”; dar eu zic: Fericiți vor fi cei ce nu așteaptă nimic, (de la ”Guvernul meu”), căci aceia nu vor fi dezamăgiți!! Na, c-am zis-o!!

Abia aștept să se convingă cei care acum fâlfâie steaguri a victorie, că aștia, PNLiștii, care vin acum la guvernare, și aliatii lor, au mai fost, deci sunt niște lupi bătrâni îmbrăcați în piei de oaie!! Dea Domnul sa ma insel!

 

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, costum
Reclame

Elena Mitru, românca din America, vine acasă, în România să-și lanseze cărțile


Lansarea cărții ”Poezia românească de la Dosoftei la Nichita…”, autor Aureliu Goci


Sâmbătă, 12 oct 2019, la Muzeul Literaturii Române, afară, în curte, mângâiați de  adierea ultimului suflu tomnatic, venită printre crengile secularilor pomi care încă străjuiesc curtea, într-o atmosferă ca de sărbătoare și o vreme absolut admirabilă, cu un soare care a adăugat, cu generozitate, evenimentului un plus de strălucire și căldură, de prietenie, aș zice, criticul literar Aureliu Goci și-a lansat cartea ”Poezia românească de la Dosoftei la Nichita Stănescu”, volum publicat de Editura Academiei Române, eveniment organizat însă sub egida Editurii Betta, director Nicolae Roșu.

Au luat cuvântul: criticul literar, eminescologul și profesorul Nicolae Georgescu, jurnalistul Nicolae Dan Fruntelată, Profesorii: Geo Călugăru și Ion C Ștefan, scriitoarea Eliza Roha, și, nu în ultimul rând, ba, de data asta, chiar primul la cuvânt, (cuvânt pe care l-a rostit, de data asta, contrar obiceiului,  cu o solemnitate de sfințenie liturgică), Domnia sa, criticul literar Victor Atanasiu, fost coleg de facultate (Litere) cu Aureliu Goci, acum, amândoi fiind sexa șpre septa…genari, dar deosebit de în putere…creatoare.

Evenimentul a fost unul la înălțimea valorii criticului literar Aureliu Goci, (dar și al celor care au rostit câte un cuvânt despre creațiile și activitatea autorului care-și lansa  cartea), care a avut foarte mari emoții, și pe care, l-am surprins în câteva ipostaze delicioase, pe care, și de m-ar killări din condei, tot o să vi le-arăt, cu speranța că nu mă va killări după…, nu-mi va trânti în vreun jurnal vreo cronică din aia de să nu mă mai spale apoi nici un batalion de critici binevoitori…, largi la inimă și disponibili în a mânui condeiul în beneficiul meu; mizez  pe faptul că dl Aureliu Goci, n-are timp!!!, cum n-are, de fapt, niciun critic literar, mai mereu ocupat cu alții, slava Domnului că nu mă aflu în vizorul nimănui!!,  prin urmare, pot opera 🙄 fără frică și vă învit să vă delectați-vă cu imagini!! Vă îmbrățișez pe toți! (Anto)

Pilda semănătorului din Evanghelia de astazi


Textul Pildei semănătorului din Evanghelia de astazi

Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi semănând el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele şi păsările cerului au mâncat-o. Şi alta a căzut pe piatră, şi, răsărind, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. Şi alta a căzut între spini şi spinii, crescând cu ea, au înăbuşit-o. Şi alta a căzut pe pământul cel bun şi, crescând, a făcut rod însutit. Acestea zicând, striga: Cine are urechi de auzit să audă. (Luca 8, 5-8)

Interpretarea pildei

Semănătorul: Dumnezeu – Domnul Iisus;

Sămânța: Cuvântul lui Dumnezeu, învățătura;

Țarina: lumea, oamenii;

Sămânța căzută lângă drum: Oamenii care nu primesc învățătura și vine diavolul (păsările cerului) și o iau de lângă ei;

Sămânța căzută pe piatră: Oamenii care primesc învățătura, dar imediat o uită, o ignoră (intră pe o ureche și iese pe cealaltă);

Sămânța căzută între spini: Oamenii care primesc învățătura, aceasta pare să aibă efect în mintea și inima lor, dar grijile lumești o înăbușă și o alungă;

Sămânța căzută pe pământ bun: Oamenii care primesc învățătura și aceasta rodește în mintea și inima lor. O primesc și o respectă.

 

Un veac de existență (cu statut) a ziaristului…român


În data de 26 septembrie 2019, în Sala de concerte a Radiodifuziunii Române, a avut loc evenimentul:

„Ziaristul român – promotor al Marii Uniri.  Sărbătorirea a 100 de ani de jurnalism profesionist în România (1919-2019)”

”Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România organizează, în parteneriat cu Radio România, celebrarea unui veac de existență a organizației, ca pe o sărbătoare a jurnalismului profesionist din România întregită”.

 (”Evenimentul a fost susținut și de Guvernul României”).

Situl UZPR dă de știre că au fost invitate oficialități ale statului român, fără a se nominaliza care anume. Eu, prezentă la eveniment, nu am reținut vreun nume… Am remarcat însă un reprezentat al Bisericii Ortodoxe Române, dl Dascălu Nicolae (preot), care a luat cuvântul. Câțiva ziariști din garda veche, cum ar fi Neagu Udroiu, Nic Dan Fruntelată și alți câțiva au ieșit la rampă, rostind cuvinte despre parcursul jurnalismului în ultimul veac și rolul organizației profesionale.

La eveniment au participat membri ai UZPR și membrii ai altor Uniuni de Creație din România, conducători de Trusturi de presă, importante redacții din presa online, presa scrisă, radio și televiziune, precum și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale. Se-nțelege, și reprezentanți ai revistei CONVORBIRI LITERAR-ARTISTICE (la 2 anișori de existență, nașterea având loc în 2017): Antoneta Rădoi -redactot șef, și Alexandru Ionuț Mihai Gogoașă, redactor adj (redactor de eveniment).

 

 

 

 

 

 

 

Evenimentul a avut intarsiat câte un moment muzical, (intonându-se și Imnul UZPR, text Miron Manega, muzica….).  Câteva momente, un scheci muzical, aș zice, a fost punctat de Andrei Păunescu, fiul cunoscutului poet Adrian Păunescu.  Finalul a fost susținut cu un moment, monolog …muzical, de Tudor Gheorghe.

Aproximativ  900 de persoane au luat parte la eveniment. La finalul evenimentului a avut loc un mic dineu, mai exact o…gustare (copioasă). Felicitări UZPR/Organizatorilor! La mai mare, ÎNTRU MULȚI ANI BINECUVÂNTAȚI!!!

P.S.: Fiecare invitat a primit, la intrarea în sală, câte un mic dar (reviste ale UZPR, o insignă și o cocardă cu tricolor):

 

                    

e toamnă iar


E toamnă iar

dar

nu te-ntrista

suflete

e vremea

unui nou

început

O toamnă-i

o toamnă

nu

iarnă! (Anto, 25 sept 2019)

69343318_1226668954185853_8677486181774000128_n

(Foto preluare internet)

am să merg pe… apă


Aș vrea

dar nu știu

nici nu pot

să zbor

De-aceea

vă rog

nu mă-mbiați

cu doi stânjeni

de cer

ori cu-n colț

de rai

Nu știți, oare,

sub Carul Mare

sunt atâtea aripi

ce de-abia

pot încăpea

Și, vai,

cât mă doare

nici pe pământ

nu mai e loc

pentru-o cărare

doar

a mea!

Dar stați

am o idée!

Heii, vă rog

să nu râdeți!

îmi voi face

drum

și-am să merg…

pe apă! (25 sept 2019; Anto; Bucuresti)