Posts Tagged ‘ylenia koste’

Poeziile Yleniei Koste (2)


Am sa rad,am sa plang ,am sa cant

Am sa rad am sa plang ,am sa cant
Sufletul plapand zdrobit de vise
Visele tarzii,pe carari pustii
La ferestre-nchise
Usi batute-n tinte
Suflete zdrobite
Am sa rad am sa cant ,am sa pang
Noptile din crang,zilele-nsorite
Ce ne-au fost sortite.
Soapte de iubire… adunate-n suflet
Clipe fericite …risipite-n vant.
de Ylenia Koste

Am să-ți vin
Am să-ți vin în prag, la noapte,
Învăluită-n praf de stele
Să-mpărțim o lacrimă,
Ce se prelinge printre gene.
Am să-ți apar în prag
Cînd noaptea se-nfășoră-n vise,
Să te cuprind cu umbra mea.
Tu nu uita, lăsa-mi ușile deschise.
Am să-ți vin la noapte-n prag
Să dansăm pe praf de stele,
Umezit de roua nopții
Și de lacrimile mele.
Am să-ți vin să îmi adulmeci,
Ecoul dintre sînii mai
Să te alint cu mîngîieri de șoapte,
Sărutul lunii am să-ți aduc pe pleoape,
Am să-ți vin și am să-ți plec… cum am venit…
Ca o nălucă, învăluită-n noapte.
Lăsîndu-te învăluit în șoapte…

de Ylenia Koste

Am sa vin

Am sa vin sa te cern din nisip,
Din lacrimile albastre ala furtunii.
Nu ma opun …si nici c-am sa tip
De ma arunci pe cornul lunii.
Tacuta,prin adieri de rece vant
Am sa plutesc printre stele
Sa-ti daruiesc freamat de soape
Sa te-ncalzeasca in noapte.
Ai sa ma porti in brate prin vise,
Ai sa m-asezi gingas p-un nor.
Pe altul…zac visele-mi ucise
Si sufletul meu ratacitor
Am sa te astept mereu sa vii,
Pasind in noapte printre stele
Sa ma alinti cu soapte argintii;
Iar din nisip sa ridicam castele
de Ylenia Koste

In noaptea asta ,vreau sa vii la mine
Fii stea in noapte,luminind un gand
Rosteste-mi soapte de iubire
Mingiie-mi sufletul plapand .
.
Tine-ma-n brate sub clar de luna
Noapte ne fie pavaza buna,
Stelele martori,luna jurat
La juramantul …ce ni l-am dat
de Ylenia Koste

Te vezi

Stropi de ploaie …bat in geam,
Raze de soare…joaca printre nori.
Tu…te ascunzi in gand de cocor
Si fugi, fugide lumesti incercari
Fugi…nu sti unde ,nu stii cat
Te ascunzi,dar te vad…
Te vad stropii de ploaie .
Raza de soare te vede.
Te vad frunzele dudului din vecini,
Te vad frunzele teiului si florile lui,
te vad porumbei si pisica vecinului.
Te vad eu,te vezi tu,
Te vezi tu…in gandul cocorului.
Te vezi printre stropi de ploaie
si raze de soare.
Te vezi cocor

de Ylenia Koste

Luna plina

Noptile cu luna plina,
Le-as petrece in gradina.
Sub lumina blanda a lunii,
Sa ascult ce-mi spun strabunii.
S-ascult glasul ielelor,
Sa vad dansul zanelor.
S-adun flori de filimica
Si sa fac o vraja mica.
Vraja mica de iubire
Pentru intreaga omenire
Vraja de belsug si bani,
Pentru cei multi si sarmani .
S-o vraja de sanatate,
Pentru toti si pentru toate
de Ylenia Koste

Un zambet ,o lacrima,un dor

Un zambet,o lacrima,un dor
Le-am strans si le-am pus in ulcior
Ulciorul l-am pus in pridvor,
Feritde priviri straine
Intr-un loc stiut doar de mine.
Seara,cand luna rasare,
Iau ulciorul din ascunzatoare
Scot zimbetul si ti-l trimit ,
pe vintul de la rasarit.
Iau lacrima si o pun
intr-o frunza de alun,
Si ti-o trimit ca mesager
al dragostei ce-ti ofer.
Iau dorul si pornesc in lume,
in cautarea unei sorti mai bune.
Iar dimineata…ma-ntorc iara
si culeg din nou:un zambet,o lacrima,un dor.
Le pun la loc in cel ulcior,
Si le ascund iar in pridvor
Ferite de priviri straine …
Pana la noaptea care vine
Ylenia Koste

Fii

Fii firul de iarba
Prin care pasesc.
Fii macul rosu
Din lanu de grau
Pe care-l iubesc.
Fii cerul senin
De dragoste fii plin.
Eu,voi fi briza marii,
Ce-ti mangaie gandul,
Voi fi valu-nspumat
Ce-ti mangaie trupul
Voi fi totul si nimic
Voi fi infinit.
Scufundate-n el
Si fii fericit.
DAr oare poti…?
Poti sa renunti,
La dragostea ta,
Pentru fata din munti?

de Ylenia Koste

Sunt

Sunt,strop de ploaie
Pe aripi de vant,
Roua pe flori
Luna in zori.
Tu, fii luceafar,
Luceafar printre stele
Si lumineaza-mi
Noptile negre.
Tu, fii luceafar,
Luceafar de noapte
Si lumineaza-mi
Noptile toate
Tu,fii luceafar,
Luceafar de zi
Si lumineaza
Si cand n-oi mai fi

de Ylenia Koste

De voi veni

De voi veni la tine… vant
Sa-ti spun poveste mea amara,
Bataia mea sa nu te-ncante,
Nici adierea sa te doara

De voi veni la tine …ploaie
Cu stropii calzi de primavara
Nu vreau sa fugi de sropi-mi mici
Ropotul meu sa nu te doara

De voi veni la tine…soare
Soare fierbinte-n miez de vara
Dogoarea mea sa nu te atinga
Caldura mea sa nu te doara.

De voi veni la tine…luna ,
In noptile tarzii de toamna
Lumina mea nu te vrajeasca.
Raceala mea sa nu te doara.

Iar daca voi veni naluca
In noptile tarzii de iarna,
Zambetul meu sa nu te-ncante,
Tristetea mea sa nu te doara

de Ylenia Koste

Colț de rai
Flori de mai.
Mi-ai presărat în păr.
Cu rouă m-ai spalat
Cu flori de trandafir m-ai îmbrăcat
Din flori de romaniță,
Pat tu mi-ai făcut
Și casa dintr-o floare,
A soarelui răsare.
Eram regina sufletului tău.
Coroană tu mi-ai pus
Zîmbet de soare.
Cu luna ieșeam noaptea…
La plimbare.
Prin roua din cîmpii.
Cînd macii-n floare
M-au vrajit
Eu am plecat… spre răsărit.
Tot rătăcind de foc și dor,
Ieri am ajuns ..la tine
În pridvor.
Trist tu stăteai
Pe patu-ți și..plîngeai
Dupa regina ta fugară,
Ce-a părăsit colțul de rai.
Te-am privit, minute-n șir
Și am plecat cum am venit
Rătăcind spre răsărit
de Ylenia koste

Te aștept în vis
Ți-am urmărit pașii
Pe nisipul umed al plajei,
Dar… nu te-am găsit.
La marginea mării,
Te-am pierdut…
Te-ai avîntat în larg
Și-ai dispărut…
Ai disparut în neant…
De-tunci te-aștept,
Te aștept ..în fiecare noapte.
La malul mării te aștept
DA, te aștept
Dar tu nu vii.
Zilele trec tot mai pustii.
Nopțile vin, vin și se duc,
Dar tu nu vii…
Eu… te aștept,
Noapte de noapte,
Și zi de zi…
Te aștept în vis.
de Ylenia koste

Am sa-mi cern iubirea pe tine

Am sa-mi cern iubirea pe tine,
Am sa te imbrac in petale de trandafir.
Flori de nu-ma-uita am sa-ti presar in drum,
Sa te imbete cu al lor parfum.
Am sa-ti fac casa in sufletul meu,
Sa ma locuiesti de nu-ti v-a fi prea greu.
Iar cand nu stiu din ce motive vei pleca,
iti voi presara calea cu flori da nu-ma-uita….
Cu praf de iubire si lacrimi de stea,
Cu picuri de sange din inima mea.
Ylenia koste

Nu plinge

Nu plinge,
N-am sa ma intorc.
Pe drumul ce am plecat,
E liniste si e curat.
Nu plinge,
N-am sa ma intorc
,M-am saturat de vise
Care ramin doar vise.
Nu plange,
N-am sa ma intorc
Cand sufletul in palma ti l-am pus,
Nu ti-a pasat de el,
Asa ca am plecat
Nu plinge,
Fii macar acum barbat.
Ylenia Koste

As vrea

As vrea sa fiu
un infinit albastu,
o floare de nu-ma -uita.
Un pui de pasare maiastra
sa cant, sa cant la usa ta.
Tu, sa vibrezi ca o vioara
atins de un nastrusnic gand.
Sa stam in pat,sa ploua afara
Sa ma iubesti pana ma frang.

Ylenia Koste

zuza pe bijuteriiylenia avatar bn

Reclame

Ylenia Koste, psihologul, fashion-designerul, poetul


                          Ylenia Koste, psihologul, fashion-designerul, poetul

                                                                   zuza pe bijuteriiylenia avatar 006 004

 Despre Ylenia, ca om, aş putea să vorbesc oricît, fiindcă o cunosc ca pe propriul meu buzunar gol, însă îmi este dificil să vorbesc despre poeta Ylenia Koste! Am s-o fac, totuşi!

 Pe Ylenia, învidioşii ar putea-o încadra în categoria: „tot românul s-a născut poet!”, lucru de la care nici eu nu m-aş fi dat înapoi -măcar aşa ca s-o persiflez niţel!!-, doar că, acum, după am citit ceea ce a scris ea prin pauzele dintre psihologizări şi bijuterit, pot veni cu amendamentul că ea, deşi este psiholog de profesie şi artist plastic cu vocaţie, dacă ar fi scris toată viaţa poeme, ar fi făcut-o cu mult mai bine decît mulţi poeţi post-modernişti…

 Poezia este una dintre puţinele ei taine, nedescifrate de mine pînă acum!

De profesie psiholog, fashion-designer cu vocaţie, un real talent înnăscut în arta bijuteritului, mamă a doi băieţi, om de mare caracter şi de mare angajament şi prieten devotat, altruista Ylenia, o femeie dintr-o bucată, m-a surprins plăcut, m-a emoţionat cu sunetul mîngîietor al stihurilor…Citindu-i poeziile, i-am descoperit latura sensibilă,  pe care, recunosc, nici n-o bănuiam. Poate şi din pricina faptului că eu o vedeam pe Yle, ca pe un om aşa mai…”butuc!!!” Dar iată că…m-am înşelat! Frumos îmi şade!!!

  O cunosc pe Ylenia şi am privit-o, nu ca pe un om, ci mai degrabă ca pe un mecanism, ca pe un…robot multifuncţional! Fiindcă ea ştie să facă de toate! E pricepută la orice, şi-şi „bagă nasul” şi „pe unde nu-i fierbe oala!!!”, în sensul că nu se dă înapoi de la munca fizică, chiar acolo unde mulţi bărbaţi ar da bir cu fugiţii. Am văzut-o reparînd intrerupătoare electrice ( asta în timp ce barbat-su nu ştia nici să ţină o şurubelniţă în mînă -sau, poate nu voia!!!), montînd maşini de spălat, şifoniere, opritoare de parcare. Am văzut-o schimbînd cureaua de la ventilatorul automobilului sau depanînd aspiratorul, maşina de cusut şi imprimanta calculatorului. Dar cîte nu am văzut-o făcînd?? Cu aceleaşi mîini cu care depăna maşina de spălat şi cu care căra murăturile de la piaţă sau cu care te ajuta, fără preget, la căratul mobilei, am văzut-o meşterind la bijuterit hand made-uri şi, vă garantez că, din mîinile ei ieşeau nişte minunăţii, adevărate opere de artă! Şi-a umplut casa de creaţii, iar colegii, vecinii, prietenii, amicii şi cunoscuţii sînt beneficiarii a cel puţin o bijuterie, fiecare! Toate dăruite cu largheţe! Şi, să nu credeţi că erau niscai tinichele! Nu! Ci bijuterii lucrate manual, cu trudă şi costuri, cu investiţii serioase în pietre semipreţioase şi sîrme argintate şi/sau de argint, perluţe, cristale etc. De bijuterit am tot văzut-o bijuterind, la ţoale, am „ţolărit” împreună ( cîţiva ani buni, pînă ne-a luat capu’ pe-amîndouă, c-au venit zorzonatele, multicolorele şi lucitoarele turcisme care-au invadat şi acaparat Piaţa din România, de-a „luat ochii romîncelor” şi „ne-a scos, şi nouă, moda din cap!!!” şi-am abandonat branşa care, oricum, nu mai dădea roadele dorite ). La „munca de jos” am văzut-o punînd umărul fără reţineri. Psihologia a absolvit-o, cred eu, ca să ne arate tuturor că „poate şi are cu ce!!”, dar că Yle e în stare să creioneze versuri care să sensibilizeze pînă şi o inimă ca a mea [ Care nu rezonează nici cu poezia, nici cu poeţii!!! Pentru mine -am mai spsu-o, de mi-am pus multă poeţime-n cap!!, dar am s-o repet, cu orice risc-  poeţii sînt (erau!!) doar nişte…poeţi!!, iar poezia o…pierdere de vreme!!!, a…poeţilor!, a „visătorilor fără…vise!!!”], asta nu credeam!!! Citindu-i poemele, mi-am dat seamă că, în fapt, nu o cunoşteam, că nu o cunosc! Am sentimentul că un altcineva a scris şi nu omul cu care petrec de un sfert de veac…

 Versurile ei au o sensibilitate rezonantă, care-ţi pune-n faţă, instant, omul din spatele cuvîntului. Aşa că, nu-i greu s-o descoperi!

 Vă învit să-i citiţi poeziile! Vă invit la mediaţie cu…Ylenia Koste!

 

AR

Dec 2014, Bucureşti

 

Poezii de Ylenia Koste


vineri, 26 decembrie 2014

Poezii de Ylenia Koste

( Yle K; poezii )

zuza pe bijuteriiylenia avatar

Aş vrea să fiu

vrea fiu un infinit albastru,

o floare de nu-mă-uita,

 un pui de pasăre măiastră

 să cînt, să cînt la uşa ta.

 Tu să vibrezi ca o vioară,

 atins de un năstruşnic gînd,

 să stăm în pat, să pouă-afară,

să mă iubeşti pînă mă frîng!

  (Ylenia Koste; 16.09.2014 )

  De-ar fi să fiu…

De-ar fi să fiu o pasăre în zbor,

Eu, m-aş opri pentru o clipă în pridvor,

să-i bat la uşă şi să-i cer uşor,

să mă vindece de dor!

Să-mi dea puţin

din liniştea de altă dată,

să mă învăluie în liniştea curată

a clipelor ce le-am trăit cîndva,

a anilor frumoşi din viaţa mea.

  ( Ylenia Koste 16. 09. 2014 )

  Nu plînge

 Nu plînge! N-am să mă întorc!

Pe drumul ce-am plecat, e linişte şi e curat.

Nu plînge! N-am să mă întorc!

M-am săturat de vise ce rămîn doar vise!

Nu plînge! N-am să mă întorc!

Cînd sufletu-mi în palmă ţi l-am pus,

nu ţi-a păsat de el!

Aşa că…am plecat!

Nu plînge! Fii măcar acum bărbat!

  ( Ylenia Koste octombrie 2014 )

  De ce?

 De ce îmi spui că mă iubeşti,

Cînd tu încerci să mă striveşti,

Cum striveşti iarba în picioare

Cum calci pămîntul ud şi moale.

De ce încerci să faci din mine.

Pămînt de modelat pastile,

Umplute cu idei sterile,

Ce-ţi bîntuie şi nopţi şi zile.

 De ce îmi spui că mă iubeşti,

 Cînd ştii că minţi, că-mi spui poveşti,

 Poveşti cu cît va fi de bine,

 Cînd voi fi zilnic lîngă tine.

 De ec îmi spui că mă iubeşti,

 De ce îmi ţeşi mereu poveşti,

 Cînd tot încerci să mă striveşti.

 Şi-mi zici să nu vorbesc, ci..doar s-ascult…poveşti!

de Ylenia Koste; noiembrie 2014

   ( Din  volumul de poezii: „Poeziile Yleniei Koste”
editat de Editura Ermant Art;
manager: Antoaneta Rădoi )

Publicat de Antoaneta Radoi la 11:21:00

Trimiteţi prin e-mailPostaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Etichete: dor, dragoste, iubire, oda, poezii, versuri, vindecare, ylenia koste

Șab

Poeziile Yleniei Koste…


zuza pe bijuteriiylenia avatar

Poieziile Yleniei Koste

 Yle poezii

Aş vrea să fiu

vrea fiu un infinit albastru,

o floare de nu-mă-uita,

 un pui de pasăre măiastră

 să cînt, să cînt la uşa ta.

 Tu să vibrezi ca o vioară,

 atins de un năstruşnic gînd.

 Să stăm în pat, să pouă-afară,

să mă iubeşti pînă mă frîng!

  (Ylenia Koste; 16.09.2014 )

  De-ar fi să fiu…

De-ar fi să fiu o pasăre în zbor,

Eu, m-aş opri pentru o clipă în pridvor,

să-i bat la uşă şi să-i cer uşor,

să mă vindece de dor!

Să-mi dea puţin

din liniştea de altă dată,

să mă învăluie în liniştea curată

a clipelor ce le-am trăit cîndva,

a anilor frumoşi din viaţa mea.

  ( Ylenia Koste 16. 09. 2014 )

  Nu plînge

 Nu plînge! N-am să mă întorc!

Pe drumul ce-am plecat, e linişte şi e curat.

Nu plînge! N-am să mă întorc!

M-am săturat de vise ce rămîn doar vise!

Nu plînge! N-am să mă întorc!

Cînd sufletu-mi în palmă ţi l-am pus,

nu ţi-a păsat de el!

Aşa că…am plecat!

Nu plînge! Fii măcar acum bărbat!

  ( Ylenia Koste octombrie 2014 )

  De ce?

 De ce îmi spui că mă iubeşti,

Cînd tu încerci să mă striveşti,

Cum striveşti iarba în picioare

Cum calci pămîntul ud şi moale.

De ce încerci să faci din mine.

Pămînt de modelat pastile,

Umplute cu idei sterile,

Ce-ţi bîntuie şi nopţi şi zile.

 De ce îmi spui că mă iubeşti,

 Cînd ştii că minţi, că-mi spui poveşti,

 Poveşti cu cît va fi de bine,

 Cînd voi fi zilnic lîngă tine.

 De ec îmi spui că mă iubeşti,

 De ce îmi ţeşi mereu poveşti,

 Cînd tot încerci să mă striveşti.

 Şi-mi zici să nu vorbesc, ci..doar s-ascult…poveşti!

   ( Ylenia Koste; noiembrie 2014 )

Album foto de: Ylenia koste


 

 

ImageImageImageImageImageImagestefan si ant fileaz bnanto genunchi domn recita bn bnarcudeanu fbn fbnbn bn bn necsoiufotografu si anto bnnescoiu 33 bn bnfotografu si anto bnbn bn bn necsoiuarcudeanu fbn fbnanto genunchi domn recita bn bnanto 33 fimeaza nescoiu bn directoant si vecin beldim calderonarcudeanu anto bn bnauditoriu calderonchiricuta bn bndirector clderon bn cu nescoiudomn recita anto  bnf necsoiu galugaru directoarae bnanto 33 fimeaza nescoiu bn directoanto citeste auditoriu calderonanto filmeaza necsiu bn bnanto si directoarea calderonanto filmeaza necsiu bn bnanto citeste auditoriu calderonanto 33 fimeaza nescoiu bn directof necsoiu galugaru directoarae bndomn recita anto  bndirector clderon bn cu nescoiuchiricuta bn bnauditoriu calderonarcudeanu anto bn bnnescoiu 33 bn bnfotografu si anto bnbn bn bn necsoiuarcudeanu fbn fbnanto genunchi domn recita bn bnstefan si ant fileaz bnanto 33 fimeaza nescoiu bn directoant si vecin beldim calderonant filmeaz bn bn bngoci si antogoci bn bn antoIMG_0122IMG_0112Anto 2 bn Cenaclu urgent