Posts Tagged ‘scriitori si critici’

Scriitoarei Aura Dan, preţuire!


Marţi, 22 august 2017; Pentru unii MARŢEA nici iarba nu creşte. Pentru alţii însă e altceva. Tocmai atunci le creşte iarba şi e …verde-verde, iar ei înfloresc ca nişte crini!! Succesul este desăvârşit când pleacă MARŢEA la drum!! O spun, ca s-o afle şi scepticii.

Aura Dan nu s-a temut să-şi programeze Dubla lansare de carte într-o zi de MARŢI! Şi bine a făcut! Ştia ea ce ştia!!! 💡  💡  💡

Nici eu nu mă tem de ziua de MARŢI. Dimpotrivă, dacă am o problemă majoră de rezolvat, plec la drum într-o zi de marţi şi reuşita mi-e deplină!!

Scriitoarea Aura Dan a decis să-şi organizeze DUBLA lansare de carte, de proză şi de poezie: „De 3 ori 33” şi „Jurnal despre ceilalţi”, într-o zi de marţi. Şi iată că această zi, de marţi, i-a adus bucuria aşteptată şi, poate, chiar pe cea…neaşteptată. Zic acest lucru pentru că a avut parte de prezenţa unui critic literar de prestigiu, care nu numai că a fost prezent, fizic, adică..în carne şi oase, la lansare, dar a mai şi luat cuvântul. Şi când un acreditat de asemenea calibru cuvântează la o lansare de carte, şi o face în modul în care a făcut-o distinsul critic literar, dl Daniel Cristea Enache, apoi, chiar că nu prea mai ai ce-i cere lui Dumnezeu de la viaţă!!

Zic.

Îi văzusem numele trecut pe afiş şi am întrebat:                                                                    -Mă’, ia stai aşa!!, chiar vine Daniel Cristea Enache la lansarea asta?                             -Da, mi s-a răspuns sec!                                                                                                                           Măi să fie!! „Ce are ea şi nu am eu!!…”, îmi venea să fredonez!! Auzisem, aşadar, cu urechile mele,  că dl D C Enache va veni la lansarea aceasta, dar nu am crezut. Vă spui drept! Io mi-s aşa mai sceptică în anumite privinţe. Cam ştiu în ce împrejurări vin critici de asemenea calibru la lansările celor „mici„, a „noului val” (pe care nu-l doreşte şi nu-l agreează  „vechiul val”). În viziunea mea, criticii literari (ştiu că acum îmi mai dau încă o dată -dacă mai era nevoie!!-, O, Doamne, pentrua  câta oară!!, foc la valiză, dar am s-o spun totuşi!!) nu se prea ostenesc ei să-şi descătuşeze limba ca să cuvânteze despre  unii dintre aceştia „mici„, chiar dacă, prin absurd, ar fi nimerit sub ochii lor cărţile publicate de aceştia…, preţioasele lor condeie nu se vor tocite cu…”insignifianţii” „noului-val„!!, cu aceste…”chiştoace anonime„, cum, tare simpatic, spunea (fără vreo precizare anume!!; sau , poate, n-am prins-o eu!!, cine ştie) în romanul său „Enigma”, dramaturgul E L, dar iată că…există minuni şi  pentru cei „mici„! Şi încă MARI! Când l-am văzut pe dl D C Enache că intră alergând, după ce se încheiase şi ultima sută de metri [Întârziase din pricina sensurilor unice din centru!! Rătăcise drumul, încurcase locaţiile, mergând, poate şi din instinct, zic!, la Casa de Cultură a Ministerului de Interne în loc de Casa de Cultură Calderon (deh’, puterea obişnuinţei!! Zic. Deşi, şi într-un loc şi în altul, se face…cultură!!! Ah, Doamne, plizzz, fă să nu mă duc iar în păpuşoi!!, ma Ti prego!). Iar eşti răutăcioasă!!, veţi zice. Nuuu, nicidecum!! Nu gândiţi voi ce n-am gândit eu, jmechereilor! Ce vă mai place să-mi puneţi în gură ceea ce eu nici măcar n-am gândit!! Vă ştiu eu, pezevenchilor!! Hai, lăsaţi-o aşa cum a  picat!! Nu mă deranjează! Îmi asum!, fiindcă-mi sunteţi simpatici!! Deci sunteţi iertaţi!] şi cele de două ori cinşpe minute de-aştepare a organizatorilor, mi-am zis: Ooo, My God!! Taci, a coborât MUNTELE la Mahomed!! Măi să fie!! Când am văzut că mai ia şi cuvântul şi când l-am mai şi auzit ceea ce exprimă, mi-am zis:  Hmm,  „mahomedul” nostru chiar însemnă ceva pentru PRICEPUTUL ăsta! PRICEPUTUL (Hai, nu-mi săriţi la jugulară, pretinaşi!; nu l-am omorât!!, ba, dimpotrivă!!; scuze: MAESTRE!!) fiind nimeni altul decât arhicunoscutul critic literar! Bravo Aura Dan, mi-am zis în gând! Eşti mare! Ai dat lovitura! Ai atins cu scriitura ta inima criticii literare!! În ce lapte te-ai scăldat scumpete?? Zi, să-ncercăm şi noi, retroactiv!! Şi-am mai zis şi altele şi..m-am felicitat, totodată, în gând, evident, şi pe mine pentru flerul meu, legat de valoarea scriitoricească a Aurei. Şi eu fusesem una dintre cei care o sfătuiseră pe Aura Dan să scrie proză. Şi eu!! Dar eu…nu ştiam, la vremea când i-am dat sfatul, că ea are sertarul bogat în texte de proză, ce stau gata pregătite să-şi ia startul într-o carte!! Bravo Aura! Felicitări şi, totodată, mulţumiri distinsului critic literar, dlui Daniel Cristea Enache! Pe care-l rog să treacă peste pasajele „glumeţe

de mai sus cu nobleţea unui…”boier!!” MAESTRE, fiţi cu înţelegere faţă de „neputinţele” mele!! Iaca, spre iertăciune, postez Cuvântul domniei voastre!!  Mulţam’ de iertare!

Desigur că o să postez şi cuvântul meu, dedesubt! Iată-l:

Cărţile Aurei Dan, scriitura ei, de fapt, a  fost foarte apreciată. Nu ştiu numele tuturor celor care au ţinut să o onoreze pe prietena noastră cu prezenţa lor şi chiar cu câte un cuvânt rostit, aşa că nu o să mai amintesc pe niciunul aici, însă am postat pe canalul meu de pe Youtube, cam tot ce am filmat  la acest Eveniment. Fiecare vorbitor, fiecare dintre cei care au luat cuvântul, pot vedea ceea ce au spus, dând căutare pe Google: „Antoaneta Radoi pe Youtube„.

N-am să mai adaug nimic în plus de ceea ce am spus în Cuvântul meu din cărţile Aurei Dan, nici n-am să spun mai mult decât am spus în  cuvântul meu la lansarea cărţii. O felicit din toată inima pe Aura Dan, şi îi doresc spor la scris şi publicat! Mă bucur pentru ea, aşa cum mă bucur pentru mine! Îmi doresc să i se înmulţească, totodată, VORBITORII de calibrul celui care a fost prezent la lansare, în speţă, D C Enache! Nădăjduim şi la CRONICI  literare, în Reviste LIterare, despre scriitura Aurei Dan, fiindcă ea merită din plin! Este un real talent! Mulţumiesc tuturor!

Anto-si-Aura-dan-cu-cartea

Antoaneta Rădoi -de la Vrancea; 28 aug 2017

Reclame

ŞŞttt!!!…Vorbeşte filologul şi…criticul literar, Dl Marian Nencescu!!!


 ….Doamneee, ajută!! Să se-audă unde trebuie!!

Cândva, o poetă se plângea că, nefiind suficient de citită, nu este nici îndeajuns de înțeleasă de public. Desigur, în această situație există și un remediu. Scriitorul autentic își formează întâi cititorii, apoi publică. Asta se întâmpla cândva…cam pe vremea lui Paul Valery. Astăzi, între autor și cititor a intervenit un soi de supra-cititor, criticul, sau mai bine spus „interpretul” literar. El explică, judecă, recomandă ori respinge (tot mai rar !) orice nouă creație, pretinzând că face aceste gesturi dintr-o vocație altruistă. Orgoliul lui secret rămâne, ne asigură academicianul Eugen Simion, acela de a compune texte care „să dureze”, dacă se poate cel puțin cât operele recomandate.
Așa au procedat marii critici, așa aspirăm și noi. Așadar, judecând după ocupație, criticul este cam tot un soi de cititor, dar mai avizat, mai informat. El nu publică romane, poezie ori teatru, dar dă impresia că este cel puțin egalul, dacă nu superiorul autorilor comentați. Este, ca să mă exprim într-un limbaj la modă, un cititor „jucător”. Cu excepția criticilor instituționalizați, retrași deja în adâncimile profunde și repetitive ale spațiului universitar, majoritatea criticilor activi publicistic, indiferent de vârstă, condiție sau grup, practică încurajarea „mediatică”, de regulă în varianta ei populistă, orală.
De aceea, la cenacluri, lansări de carte sau la chermeze literare dai de cititorul „jucător”, un actor nelipsit al acestor scene colorate divers și care reprezintă, generic, „lumea literară”. El comenteaza, uneori chiar fără să citească acea carte la care se referă, căci, la nevoie, elocvența îi ține loc de cunoștințe. În lipsa suportului scris (de regulă, textul se produce separat, în cu totul alte circumstanțe), cititorul „jucător”, evoluează oral și se bazează mai mult pe charismă ca să-i convingă pe ceilalți (potențiali) cititori de virtuțiile cărții respective.

Se mai poate vorbi în aceste condiții de o lectură obiectivă, pe criterii estetice, temeinice? Răspunsul ține, paradoxal, de calitatea literaturii comentate, căci, nu-i așa ?, „spiritul critic șomează, când dispare literatura autentică”, cum ne învața, cândva, la Facultate, profesorul Eugen Simion. Așadar, șansa noastră, a celor din tagma cititorilor „jucători”, este să ne întâlnim, din când în când, cu creația autentică. Nimeni nu ne scuză dacă, în clipa de grație a impactului cu capodopera, am ratat esențialul.

Marian Nencescu -critic literar, filolog (as putea spune si..filozof!! A.R.)

(Nota: aici, de la mine, A R, in loc de comentariu: ganditorul2)

Daniela Şontică Un scenariu de coşmar pentru scriitor: criticul care „critică” fără să fi citit!
Nicolae Rotaru
Nicolae Rotaru Sau sa fi citit fara sa fi inteles

Îmi place · Răspunde · 1 · 3 ore

Antoaneta Radoi Din gama: Iartă-i, Doamne, că poate nu ştiu ce fac!!(si unii si altii) Dle Nencescu, mi-aţi facut ziua mai buna, aveti de la mine o…

Răzvan Nicula-scriitorul


Hmmm, toată lumea îl laudă, criticii literari îl gratulează cu cronici faine şi cuvinte măreţe! Hihi…Cândva, într-o zi, voi fi mândră că am trecut pe lângă umbra sa…şi voi zice: „ce-mi fuse mie aceasta!!”…

 

Cîteva dintre interviurile Antoanetei din 2016…


Unde dai şi unde crapă, cu Victor Atanasiu -critic literar


http://cafeneauainterviurilor.info/unde-dai-si-unde-crapa-2/