Posts Tagged ‘recenzii’

Tara mea frumoasă, România


Nu e pasiunea mea participarea cu texte în Antologii, dar când mi s-a propus să trimit un material legat de România, de limba română, am decis pe loc s-o fac şi m-am pus pe scris. Am pus pe hârtie, fix ce mi-a venit atunci, instant, în minte, şi am trimis Textul fără să mai  adaug sau să mai elimin vreun cuvânţel. Mulţumesc Starpress! Iată ce-a ieşit!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Notă: Sunt din Bucureşti, născută în Vrancea! Semnez cărţile cu: Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

Vegetarienii…la „Vegetarianul, povestea ta”….


de Antoaneta Rădoi

Sâmbătă, 10 iun 2017.

Pe la 10 fix, diminaţă, mă sună Marius Petrescu de la Antreprenor TiVi.

-Ce vrei Boss?? De ce mă deranjezi la orili’ astea, nu ştii că dorm??…

-Ba da, madam’, ştiu da’….

Cred că se scărpina-n cap, să scoată ideea…ştia că urma să-l sudălmesc şi, dacă scotea ceva ingenios, se gândea că, poate aşa, îl voi sudălmi mai…subţire!! Aş!!!…

-Şi-atunci, de ce mă suni?? Dar, dacă tot m-ai sunat, glăsuieşte, că nu ţi-oi fi înghiţit limba!! Dă-i drumul! S-aud!! Iar vreo filmare??? Iar mă trimiţi ca la Armata Salvării??? Ţi-am spus că nu mă mai prinzi dacă faci asta?? Am filmare la ora 14,oo, eşti cu capu’, pretinaşule???

Ăsta dacă-i zici vreo sudalmă, chiar şi în glumă, aşa cum ades îi zic eu (ca în exemplul de mai sus: „eşti cu capu’, pretinaş!!”- a fi cu capu’ pentru el e vorbă de mare supărare!!,  se strofocă tot, se dă de ceasu’ morţii, că cică îi bag programe negative!! Bleah!! Aşa mi-i drag să-l necăjesc, şi-aşa îi

mai administrez cîteva-n plus de ce voiam iniţial să-i zic, încât omul se lasă păgubaş. Acum însă avea nevoie s-ajung, şi încă…URGENT!!, la o filmare.

-Ce filmare, Marius Petrescu??!! (Moare când îi rostesc cu accent nervos numele!! Şi d-aia io şi mai abitir îi zic, subliniat: MARIUS PETRESCU, şi mai tre’ să şi dorm pân-atunci, neisprăvitule…

-Măh’, haidi’ măh’, nu mai zi aşa….Te rog frumos!! Te rog muuult! Hai, plizzzz, fă ceva, du-te măcar o oră că aia şi ailaltă…

-Nu mă duc nicăieri, Maris Petrescu! auzi al el e 10 şi io să fiu al 11 nu-ştiu-unde!!! Mă duc la…somnic, pretinaş!! Şi fă bine să nu mă mai suni tu pe mine dimineaţa la ora 10, că ştii că nu-s aptă la ora asta!! Trebuia să-mi spui, cel puţin, de ieri că vrei să-ţi filmez ceva. Io nu-s anagajată la Armata Salvării, măi Boss, auzi?? sau, mă rog, fie, dar..cine-mi plăteşte mie URGENŢA asta?? Aud!!!

Au urmat NEGOCIERI, după care s-a tars cortina peste convorbirea noastră telefonică, fiecare cu sudalma lui la adresa celuilalt, una mai dulceagă decât alta…Io recunosc, Marius Petrescu nu recunoaşte!! Sau poate da, dar doar sieşi!…

Urma să mă duc la lansarea de carte a lui Marius Vornicescu, la Cinema Pro. Doi paşi de casa mea. Aveam, aşadar cum să ajung al 11,00.

Ştiam că Vornicescu are lansare de carte, dar ştiind că se cam suprapune, cel puţin un timp, cu un Event la care urma să muncesc, nu mi-am anuţat prezenţa la Vornicescu, cu care, dealtfel, mă cunosc. Nu-mi place să promit că fac ceea ce ştiu că nu voi putea face!…

Ei bine, pisălogită bine ha’ de Bossul de la Antreprenor TiVi şi sub auspiciile unei promisiuni a unui BONUS consistent de la acesta, m-am dus. Şi…bine am făcut, deşi nu mă interesa pe mine SUBIECTUL de-acolo. VEGETARIANISMUL nu mă preocupă cum nu mă preocupă dacă Baba Cloanţa avea clonţi sau nu!! Se presupune că-i urâtă şi fără clonţi. Iar eu pot trăi liniştită, la fel de mulţi ani şi fără…cârnaţii din legume, la fel cum trăiesc şi fără…cei din carne de porc! Deh, nu mi-i permit nici pe unii, nici pe ceilalţi!! Postire de bună voie şi…nesilită de nimeni, cel mai SFÂNT Vegetarianism!!

Prezentarea cărţii „Vegetarianul, povestea ta”, scrisă de Marius Vornicescu începe promiţăror. Vegetarienii s-au adunat, cu mic-cu mare, în fastuoasa sală a CinemaPro-ului. Fotografii, mulţi (fără număr, îmi vine să zic!!), cameramani (şi io printre…), o cântăreaţă, Alyanna Lu (am aflat cum o cheamă tot de pe Facebook, din pg lui Vornicescu, acum o vedeam prima oară, straşnică muieruşcă!!) de numa’numa a făcut o figură frumoasă.

Au fost câţiva spikeri, buni de gură, a vorbit, cu mai puţin aplomb, cu emoţie, poate, şi Marius Vornicescu, dar…nu ne-a spus, secretosul, NIMIC despre carte. O fi vreo strategie!, mi-am zis. O şti el, ca scriitor, ce nu ştiu eu ca..scriitoare, şi chiar ca şi cameraman!!, la capitolul promovare!! Doamne ajută să fie bine! El, Marius Vornicescu,  ne-a

prezentat o mulţime de imagini care, recunosc, m-au bulversat pe moment, aşa încât nici nu le-am privit!!! Ăsta să fi fost targetu’ lui?? Să ne bulverseze pe noi, mâncătorii de…carne??!! Nu ştiu. Cert este că eu, cu toată bulversarea, m-am întors acasă şi înainte de-a intra în casă, am trecut pe la KFC şi mi-am luat de la unchiaş, în duşmănie, o porţie de fro’ 12…aripioare!! Aici e doar..ce-a mai rămas după ce m-am săturat!!

 

 

Aveam nevoie să-mi crească…apripi, după tot ceea ce vizionasem pe ecran. Nu mai aveam pic de vlagă al plecare. Văzusem, pe ecran panoramic, numai porci care se zbăteau să scape de moş Ignat care-i alerga cu cuţitul, găini care-şi răsuceau capul pe tăietor, şi câte altele de nedescris, care mai de care mai profunde…

M-am şi distrat copios la lansarea cărţii „Vegetarianul…”, a lui Maris Vornicescu. Nişte năstruşnici actori, al căror nume, recunosc cu jenă, nu-l ştiu, au făcut o reprezentaţie de zile mari. (Dau numele lor aşa cum le-am cules din pg de Facebook a lui Marius Vornicescu, dacă i-am botezat, cer anticipat scuze! Asadar: Carmen Magdalena Sascau, Ştefan Oprean şi Ştefana Badiu). Urmăriţi reprezentaţia! Aşa vegetarieni, mai da! Bestiali!!

Felicitări Marius Vornicescu. Felicitări invitaţilor tăi speciali! La mai mare! şi…

vorba ta, la lansarea cărţii, Vornicescule, felicitări mie, c-am venit!!

Clopotnița din gând


Clopotnița din gând

Mi-am însușit descrierea iubirii
aia din cărțile cu coperte groase cât minciunile din biblii
ce dacă dragostele de-acolo erau sfrijite ca niște adăugiri de aripi
flecuștețe de însușiri deșarte
toate iubitele mele
alea câte-or fi,
puține ca nălucirile-mplinite joia după apus
dracul a văzut așa ceva
sau nenumărate,
plutoane-nșirate-nșirate,
translucide ca niște meduze aduse de valuri,
înnisipate și terne
aidoma altor iluzii cărora, beți de atâta nostalgie după noi înșine,
cine nu s-a căutat printre morțile altora
le zicem tot iubiri
sau cu nevoile date de tălmăciri
tălmăcitorii iubirilor sunt cei mai prețuiți dintre ratați
dacă-i priviți din orice unghi
chiar urcați pe cocoașa unor nemuriri cu aromă de deșert
de cactuși visânzi, cu alte cuvinte
e-o filozofie fără sens, așa c-o las iubitelor cu ochii ascunși în palme
adică, mai tuturora
că asta sunt iubitele – adulmecări, nimic mai mult
am, așa nebun de nimic din ceea ce înseamnă bunul,
certitudinea
că nici acum după atâta vreme de la zvârlire
(am uitat să vă spun că se întâmpla în clopotnița din gând)
nu m-a găsit pământul.

Mihail Soaremihail soare

ŞŞttt!!!…Vorbeşte filologul şi…criticul literar, Dl Marian Nencescu!!!


 ….Doamneee, ajută!! Să se-audă unde trebuie!!

Cândva, o poetă se plângea că, nefiind suficient de citită, nu este nici îndeajuns de înțeleasă de public. Desigur, în această situație există și un remediu. Scriitorul autentic își formează întâi cititorii, apoi publică. Asta se întâmpla cândva…cam pe vremea lui Paul Valery. Astăzi, între autor și cititor a intervenit un soi de supra-cititor, criticul, sau mai bine spus „interpretul” literar. El explică, judecă, recomandă ori respinge (tot mai rar !) orice nouă creație, pretinzând că face aceste gesturi dintr-o vocație altruistă. Orgoliul lui secret rămâne, ne asigură academicianul Eugen Simion, acela de a compune texte care „să dureze”, dacă se poate cel puțin cât operele recomandate.
Așa au procedat marii critici, așa aspirăm și noi. Așadar, judecând după ocupație, criticul este cam tot un soi de cititor, dar mai avizat, mai informat. El nu publică romane, poezie ori teatru, dar dă impresia că este cel puțin egalul, dacă nu superiorul autorilor comentați. Este, ca să mă exprim într-un limbaj la modă, un cititor „jucător”. Cu excepția criticilor instituționalizați, retrași deja în adâncimile profunde și repetitive ale spațiului universitar, majoritatea criticilor activi publicistic, indiferent de vârstă, condiție sau grup, practică încurajarea „mediatică”, de regulă în varianta ei populistă, orală.
De aceea, la cenacluri, lansări de carte sau la chermeze literare dai de cititorul „jucător”, un actor nelipsit al acestor scene colorate divers și care reprezintă, generic, „lumea literară”. El comenteaza, uneori chiar fără să citească acea carte la care se referă, căci, la nevoie, elocvența îi ține loc de cunoștințe. În lipsa suportului scris (de regulă, textul se produce separat, în cu totul alte circumstanțe), cititorul „jucător”, evoluează oral și se bazează mai mult pe charismă ca să-i convingă pe ceilalți (potențiali) cititori de virtuțiile cărții respective.

Se mai poate vorbi în aceste condiții de o lectură obiectivă, pe criterii estetice, temeinice? Răspunsul ține, paradoxal, de calitatea literaturii comentate, căci, nu-i așa ?, „spiritul critic șomează, când dispare literatura autentică”, cum ne învața, cândva, la Facultate, profesorul Eugen Simion. Așadar, șansa noastră, a celor din tagma cititorilor „jucători”, este să ne întâlnim, din când în când, cu creația autentică. Nimeni nu ne scuză dacă, în clipa de grație a impactului cu capodopera, am ratat esențialul.

Marian Nencescu -critic literar, filolog (as putea spune si..filozof!! A.R.)

(Nota: aici, de la mine, A R, in loc de comentariu: ganditorul2)

Daniela Şontică Un scenariu de coşmar pentru scriitor: criticul care „critică” fără să fi citit!
Nicolae Rotaru
Nicolae Rotaru Sau sa fi citit fara sa fi inteles

Îmi place · Răspunde · 1 · 3 ore

Antoaneta Radoi Din gama: Iartă-i, Doamne, că poate nu ştiu ce fac!!(si unii si altii) Dle Nencescu, mi-aţi facut ziua mai buna, aveti de la mine o…

Răzvan Nicula-scriitorul


Hmmm, toată lumea îl laudă, criticii literari îl gratulează cu cronici faine şi cuvinte măreţe! Hihi…Cândva, într-o zi, voi fi mândră că am trecut pe lângă umbra sa…şi voi zice: „ce-mi fuse mie aceasta!!”…

 

„Enigma” de Emil Lungeanu


„Enigma”, de Emil Lungeanu (”REFLECȚII!!” by Antoaneta Rădoi)

ENIGMA
        de Emil Lungeanu
(”REFLECȚII” de…Antoaneta Rădoi)

              

 Hmm, eu..Antoaneta Rădoi, ”un chiștoc anonim”, îi mulțumesc Domnului pentru INSPIRAȚIA pe care am avut-o cînd am decis să merg la Lansarea  cărții ”ENIGMA” a COLOSULUI  Literaturii Române Emil Lungeanu! Căci m-a binecuvîntat Dumnezeu cu un exemplar al cărții ( Îi zic binecuvîntare pt că eu ”Lefterica Popescu” nu mi-aș fi permis, chiar întorcîndu-mi buzunarele pe dos, suma necesară achiziționării unui exemplar!!!, oricît mi-ar fi lăsat gura apă după o așa apetisantă ofrandă!!!; de cînd mă știu am fost săracă -financiar!!-, dar parcă mai săracă decît mi-s acum, n-am mai fost NICIODATĂ -dea Domnul să mă îmbogățesc subit!! și să nu mai am parte NICIODATĂ-VREODATĂ de-un așa…BLESTEM!!! ). M-am îmbogăţit, aşadar, cu un exemplar  ENIGMA, pe care mi l-a dăruit cu larghețe, iar eu l-am primit cu nemărginită bucurie de la Editorul de la BETTA, dl Nicolae Roșu – căruia îi mulțumesc pe această cale!!; Dumnezeu să vă binecuvînteze și să vă primească acest DAR, de MARE preț mie, dle Nic Roșu! Așa DE PREȚ cum îmi este mie, așa să fie primit înaintea Domnului și mai mult decît atît, darul acesta și să vi-l socotească Dumnezeu la Dreapta Sa Judecată, drept JERFĂ adusă înaintea LUI!! Amin.
Așadar, eu, Antoaneta Rădoi, ”un chiștoc anonim” (Doamne, nici că aș fi putut vreodată să găsesc un cuvînt, o etichetă care să mi se potrivească mănușă!!!…Și ca un ”chiștoc anonim” ce mă simt -comparativ cu Mastodonţii Literaturii Ro!!-, nu neapărat FRUSTRAT din pricina aceasta, ci, mai degrabă întristată, îndurerată din pricina NEPUTINȚELOR mele!!, și frămîntîndu-mă întru această ZDROABĂ, Te-ntreb Doamne: cum de i-ai binecuvîntat pe alții cu atîta INTELIGENȚĂ, cu atîta sclipire!!! Cum de ai dat-o Tu, Doamne, parcă, pe toată numai unora!!, uitîndu-Ți de cei mici???!!! Ufff!! NU mai zic NIMIC, Doamne, căci multe aș mai avea să-Ți reproșez, TATĂ…, dar și așa am tot zis și zis DESTUL cît să Te înfurii maximorum!!! Te rog să mă ierți!! Și TOTUȘI… ce-ȚI era, ȚIE, TATĂ CERESC, așa de greu să fii un pic mai nepărtinitor??? Ce-Ți era, ȚIE, să împarți mai cu măsură TORTUL LUMINII/INȚELEPCIUNII/PRICEPERII/SCLIPIRII/INSPIRAȚIEI/INTUIȚIEI al..BINECUVÎNTĂRII?? Ce-Ți era, Doamne??? Au, ai TU, oare, numai anumiți copii la care ții în mod exceptional și EXCLUSIVIST?? Hai, c-am tăcut!!…deși un miliard de-ntrebări mă războiesc fără-ncetare și-aș  fi dorit să mi le lămurești instant!!
 ”M-am ostenit” și-am citit ”ENIGMA” dlui Emil Lungeanu.
 Ei, bine! Dacă pînă acum acest domn, criticul literar Emil Lungeanu, era pentru mine o..ENIGMĂ, acum, după citirea ENIGMEI a devenit o…NEBULOASĂ!! Sînt și mai abitir afundată în ceață!! Căci citindu-l, chiar dacă CEVA mi s-a descoperit legat de scriitorul şi de omul Emil Lungeanu, ALTCEVA m-a adîncit în…DILEMĂ!!, deși, repet, ”m-am ostenit” și-am citit ”de la cap la coadă!!”. Și pentru că ”m-am ostenit” să citesc ”de la cap la coadă Enigma” dlui Emil Lungeanu, am să-mi permit, eu neisprăvita, ”chiștocul anonim” -micuța scriitoare (o să-mi iau pogorămînt și-o să mă intitulez, totuși așa!!)-, eu Antoaneta Rădoi, am să-mi permit LUXUL să-i fac o scurtă..RECENZIE!! (Cine m-ar putea opri s-o fac??) Hah, se va prăpădi de rîs, desigur, MAESTRUL Emil Lungeanu, cînd și dacă va descoperi aceste rînduri!! Sau..se va-nfuria!! Sper însă că nu-i umblă deștele prea mult pe Blogurile neisprăviților, ale..”chiștoacelor anonime!!” (Pfuiii, ce mult mi-a plăcut găselnița asta: ”chiștoace anonime!!”; Expresia asta m-a făcut să mă regret cum se regretă un chiștoc -de țigară, să fie clar!!-, pe care nu l-a dibuit încă…cerșetorul care caută avid pe trotuare sau prin tomberoane, unul pe care, mai apoi, găsidu-l, îl savurează cu nesaț, mai ceva cum își savurează un NABAB havana…) Ș-apoi..dacă mă va descoperi, printr-o minune sau, Doamne feri!, printr-un nenorocit de BLESTEM!!, trag nădejde să nu se-nfurie într-atît încît să-și pună deștele-n mișcare și să se ”ostenească” să trudească întru întocmirea unei RECENZII de BRAND!!, marca: Emil Lungeanu, la vreuna dintre cărțile mele și să mă desființeze definitiv și IREVOCABIL cu vreun CUVÎNT cu..GREUTATE!! și, astfel, să devin și mai mic decît un..”chiștoc anonim!!”, să-mi iasă din cap definitiv și IREVOCABIL cum că aș fi măcar și un scriitoraș printre..SCRIITORI!!!…Plecăciune MAESTRE!!, în cazul în care treci pe-aici și mai și poposești!! Io însă am să cuvîntez, ca nah’, așa mi-i starea!! Dacă nu spun ce simt și ce gîndesc despre…crăp!! ”Cuvintele nespuse sînt oase de pește pentru mine. Mă-nnec cu ele!!”  Așadar, am să cuvîntez, asumîndu-mi, evident, TOATE RISCURILE!!!
Ajungînd acasă, după lansarea din 8 oct 2015 (offf, opt, opt!!!; 2015=2+0+1+5!! Noroc cu zecele din Octombrie!!, dar cu 2 de 8 în combinație, e clar că mă cam mănîncă spinarea și că rău mă-mpinge cugetarea să cuvînt, îndemnîndu-mi neisprăvitele astea de dește să facă ceea ce fac ele acum…) nerăbdătoare, am răsfoit ”Enigma” sumar, și la prima strigare mi-am zis: Ah, Emil Lungeanu! Mult zgomot…Și obosită fiind, am pus cartea deoparte ghîdîndu-mă după un preconcept: nah`, unul e Emil Lungeanu în Literatura Ro! Dacă el nu va fi promovat cu lansări de carte fulminante, la care însuși ”primarele” Onțanu de la Primăria Sector 2 să participe  ”în carne și oase” stînd solemn la costum și cravată în fotoliul rezervat din prezidiu, atunci cine…Cui să i se mai organizeze o asemenea triumfală..lansare de carte?? Mie? În niciun caz! Cine-s eu? Un ”chiștoc anonim”, care a scris fiindcă așa i-a fost datul ori, poate împlinirea ”unui blestem al sîngelui!!”  Un ”chiștoc anonim” căruia CRĂIASA MUZELOR i-a pus spre ”mîngîiere” pixu-n mînă, obligîndu-l să scrie ca să ”nu ajungă la balamuc (după ce ”scumpa și sfînta” Patriarhie, prin sinodalii Bisericii Ortodoxe Romîne -BOR-  care, folosindu-se de metode mai puțin ortodoxe, o obligaseră pe Antoaneta Rădoi să-și închidă micuțul  Magazin cu Obiecte de Cult Ortodox -pe motiv de monopol BOR!!!; ”sucălită” fiind de trupele înarmate ale  comisarilor GF – la comada sinodalilor BOR SRL!!- să-și strîngă catrafusele și s-o șteargă din loc!! -a se citi pe internet capitolul ”Bule Patriarhale” denumite de BOR: Circulara X, Circulara Y, etc…emise în 20 nov 2012, febr 2013, 29 oct 2013 s.a.m.d…-, să-și încheie micul bisnis, Ermant Art, și s-ajungă falită financiar și..spiritual!!!…)!!”
Ei, bine! A doua zi după lansare, dis-de-dimineață, de cum am făcut ochi m-am dus direct la..Enigma. Mi-am zis: orice-ar fi, eu am să citesc totuși cartea aceasta! Și, de va fi să fiu dezamăgită, atunci..fie! Mă mai dezamăgiseră și alte Titluri ale unor GREI ai Literaturii, așa că un Titlu în plus, n-ar fi fost mare lucru! Cu deviza asta, am purces la citit! Și bine am făcut luînd decizia aceasta! Căci citind ”ENIGMA”, mi-am dat seama că Emil Lungeanu își merită PIEDESTALUL! E bun, dom`le! Ce mai!! M-a fascinat! Plus că am descoperit ..alt om! Altul decît îl văzusem eu! Unul la polul opus!
Eu îl știu pe dl Emil Lungeanu, scriitorul, dramaturgul, etc…de vreo 3 ani. L-am catalogat a  fi un …SCORȚOS!! Mi s-a părut a fi un tip plin de sine! Îl vedeam a fi un om RECE/DISTANT , un tip care trece printre oameni plutind cumva pe deasupra lor. Toate etichetele i le atribuisem fără să-l cunosc. Doar din ceea ce văzusem la suprafață, din luările lui de cuvînt foarte sobre, observîndu-l sumar, prin OCHIUL MAGIC al Camerei de Filmat pe care o mînuiam pe la diversele Lansări de Carte. Nu-l văzusem rîzînd NICIODATĂ în 3 ani, deși participasem la f ff multe evenimente literare!…și-l tot sfredeleam cu privirea încercînd să pătrund ceva mai în adînc…Nu m-am ostenit să-i citesc cărţile!…
În fine, citind ENIGMA dlui Emil LUNGEANU, m-am elucidat, oarecum, asupra omului Emil LUNGEANU! Am descoperit, pentru a nu știu cîta oară că sub soare NIMIC nu se-ntimplă..ÎNTÎMPLĂTOR și că NU ÎNTÎMPLĂTOR m-am aflat de mai multe ori sub același acoperiș cu omul, cu scriitorul, cu dramaturgul cu…recenzistul (asa imi place mie să spun…) EMIL LUNGEANU! Că NU ÎNTÎMPLĂTOR mersesem la Lansarea aceasta de carte la  care mi-a fost dat să descopăr…CHESTII!!!, despre care n-am să vorbesc! Nu încă! Am să spun doar că și pe mine m-a preocupat și mă preocupă ff tare problema DESTINULUI. Aceea a BINECUVÎNTĂRII si/sau a BLESTEMULUI!! Am descoperit LUCRURI, puse într-un mod cu totul special în ”ENIGMA” dlui EMIL LUNGEANU!
 Ei dar…”ce-ți pare a fi alta decît un blestem, să-mi albesc noaptea înnegrind hîrtiile???” și vorbind eu, ”chiștocul anonim” despre MARELE Emil LUNGEANU! Sau poate o fi..binecuvîntare!!! Dumnezeu știe!
Vă învit la lectură! Procurați-vă ”ENIGMA” de Emil Lungeanu. Nu veți regreta! ”Enigma” e doar un titlu, dar cartea vă va aduce multe, foarte multe lămuriri la multe dintre frămîntările existenței…
 
 
de Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

Maestrului POEZIEI: Geoge Tei


Poetului George Tei

george tei

 

Poetul George Tei: “AU TRECUT DOUĂ ZILE DE LA REÎNTÂLNIREA CU PRIETENII LA CASA STUDENŢILOR… NU ŞTIU CE SĂ SPUN… SUNT FERICIT ŞI TOTODATĂ AM O STARE DE MÂHNIRE… DE CE? UNII DINTRE PRIETENII PE CARE I-AM AJUTAT ÎN DEMERSUL LOR PENTRU A SCRIE O POEZIE MAI BUNĂ NU AU FOST PREZENŢI… DAR FIECARE CU TREBURILE SALE… NE VOM REÎNTÂLNI SPRE TOAMNĂ, LA O NOUĂ DUBLĂ LANSARE DE CARTE – ANDRA DUMINICĂ ŞI GEORGE TEI… ÎNCĂ O DATĂ LE MULŢUMESC ACTORILOR CRISTINA DELEANU ŞI EUGEN CRISTEA CARE, DE MAI BINE DE 20 DE ANI, AU FOST LÂNGĂ MINE… ASEMENEA LOR, AU MAI FOST LÂNGĂ MINE MARIA PLOAE, VALENTIN URITESCU, PETRE MORARU, ALEXANDRU POP – VĂRU SĂNDEL – CARE AU FOST PREZENŢI LA CÂTE O LANSARE DE CARTE SEMNATĂ DE GEORGE TEI… ÎI MULŢUMESC ŞI ACTORULUI – REGIZOR DAN TUDOR PENTRU ONOAREA DE A-MI ACORDA PRIETENIA SA…
NU ÎI POT UITA PE REGRETAŢII ACTORI SILVIU STĂNCULESCU, SORIN GHEORGHIU, EUSEBIU ŞTEFĂNESCU, NICU CONSTANTIN, DUMITRU RUCĂREANU… ACESTORA LE VOI SIMŢI LIPSA CÂT VOI MAI FI PE ACEST PĂMÂNT…
VĂ MULŢUMESC, PRIETENI! “

Dle Geroge Tei, sînteţi, în opinia mea, un GENIU al POEZIEI şi, cu-atît mai mult, vă înţeleg MÎHNIREA ce vă-ncearcă din pricina MARILOR Absenţi de la EVENTU’ dvs : Lansare de carte! Legat de o popoziţie din fraza de mai sus, am o opinie ceva mai…aparte si anume: Nu poti ajuta pe NIMENI să creeze (CEVA, orice, în oricare domeniu) mai mult decît are el DATUL de SUS!! (În opinia mea nu există “POEZIE mai buna” , ci exista POEZIE! Cînd spui POEZIE, spui frumos! Spui ETERNITATE!! Încercarile şchiopătînde ale unora de a face poezie, o deplîng!!) Poeţii nu urmează NICIO Şcoală (dar NIMENI nu le reproşează asta, aşa cum se-ntîmplă în oricare alt domeniu de care nici nu te poţi apropia daca nu prezinţi DIPLOMA!!!; nu te acceptă cei de la RESURSE UMANE nici daca eşti un GENIU în acel domeniu şi..dacă n-ai ŢIDULA, qui prodest?!!, geaba pricepere…)!! ( Şi nu au Şcoală, pentru simplu motiv ca nu există o Şcoală pt poeti; dacă ar fi existat una, mamă-mamă, ce mai COADĂ -mare-mareee!!!- la înscriere ar fi fost!!; doar pt că unii se cred poeţi!! Asta doar în mintea lor sau…în imaginaţia lor înnegurată, ca să mă exprim pînă la capăt!!! Ca si ff mulţi..psihologi /parapsihopupu şi alte ..CHESTII NLP-iste !!!; niciun domeniu nu e scutit de..ŞCOLIŢI!! care habar n-au de ce-au obţinut, şi cum, DIPLOMA aia! ) Ci, POEŢII se NASC ..poeţi! Se nasc: PUR şi SIMPLU!! NĂSCUTI nu FĂCUŢI!! Că unii se cred poeţi dacă înşiră, la greu,  „cuvinte goale”, şi le mai şi publică, e fix problema lor şi a celor care “îngurgitează” tot ce aceştia, “poeţii”, “dezgurgitează!!!” Marii Absenţi de la EVENTU’ dvs ,  Lansarea de Carte, nu vibrează la POEZIE!!, aşa ca şi-au văzut de viaţa lor…fiind ocupaţi, poate, cu înşiratul, pe mai departe, a…cuvintelor goale!!! Sînt atîţia ÎNSETAŢI care aşteaptă să dea din coadă…Şi unii chiar şi din gură, şi chiar şi cu pixul de CRONICARI VESTIŢI pe la diverse Reviste…

Personal, consider poezia: Un ALTFEL de..RUGĂCIUNE! Aşadar, să fim atenţi ce fel de RUGĂCIUNI facem!! Zic.

Mă-nclin în faţa ÎNDUMNEZEIRII din POETUL George TEI!

Antoaneta Rădoi –de la Vrancea; 29 mai 2016; Bucureşti