Între CER
și PĂMÎNT
tot încerc
să-mi iau avînt
dar pe dată
vine-un vînt
și mă culcă
la pămînt
și m-aruncă iar
în BALTĂ
neînduplecata
SOARTĂ!
Mă tot sui, dar…
iarăși cad
din POTECI
pe lîngă VAD
nimeresc în stufăriş
şi tot merg
tîrîş, grăpiş,
mă tîrăsc,
caci sînt decis
sa ies din..
mărăciniş
dar mă simt
ca un proscris
între IAD si PARADIS!
Și mă rog
la Tine,
Doamne,
tinde-mi Brațul Tău
Cel Tare!
Dă-mi PUTERE
şi dă-mi TIMPUL
ca să pot urca
OLIMPUL
şi s-ajung la Tine
Sus
că-s copilul tău
supus!
(Antoaneta Radoi; din volumul ”Psalmi”, in curs de aparitie)