Ascultă-mă, Creatorule
Nu ne mai condamna
La Destin nemilos
Nu mai lăsa zilele omului
La mâna
Ursitoarelor
Nu ne mai lăsa
la cheremul
acestor babe nebune
despletite
veşnic puse pe rele
Tu, Creatorule
ascultă-mă
Tu, Cel nins de ani
şi de-nţelepciune
Tu, Cel ce ştii,
Tu, Cel ce vezi,
Tu, Cel ce poţi
TREBUIE să vrei
să nu-Ţi mai laşi fiii
sub asuprirea Destinului
Nemilos
Lasă-ŢI copiii
să se bucure
de culorile fluturilor
de verdele ierbii
de roua din zori
du-i cât mai departe
de Golgota
Nu-Ţi-ajunge, Creatorule
UN FIU
răstignit
Nu Ţi-ajunge cât te-a durut
Nu-Ţi ajunge cât L-a durut?
EL pentru oameni
a îndurat totul
acum îndură-Te
de oameni
Creatorule!
Apleacă-Ţi seninul
rupe o za din platoşa
Timpului
şi o dă lumii
ca pe un symbol
de bunăvoinţă
deplină!
Adu-Ţi aminte
Creatorule
că Eva n-a născut doar tâlhari
ci şi apostoli -Martirii Tăi!-
Pentru Iisus
Unul Născut
Fiul TĂU iubit
şi pentru apostolii Tăi
Creatorule
adu-Ţi aminte
şi nu ne mai lăsa
în mâna Ursitoarelor!
(15 iun 2019, sâmbata A.R.; Cover)
ivanacristescu 