Posts Tagged ‘ierarhi’

Profesorul Geo Călugăru, despre…”Prigonitorii mei…”


   Geo Călugăru, cuvînt rostit despre…

sub brad prigonitoriiPrigonitorii - 19 noiembrie

„Prigonitorilor mei din Sinod, cu dragoste!!! („Spovedania unui învins” ) de Antoaneta Rădoi

  Convinsă profund de adevărul conţinut în zicerea de două rînduri de pe copertă: „Dacă stai în genunchi înaintea lui Dumnezeu, poţi să te ridici în picioare în faţa lumii şi să o înfrunţi”, Antoaneta Rădoi îşi asumă acest risc, numit tranşant în chiar titlul cărţii: „Prigonitorilor mei din Sinod, cu dragoste!!!” („Spovedania unui învins” )

  În acelaşi sens al convingerii şi credinţei sale creştin-ortodoxe, ne oferă textul îndemn al Mitropolitului Andrei Şaguna din Biblia Sinodală din 1936: „Să se dea poporului în mînă, înainte de toate şi mai presus de orice carte din lume, spre citire, gîndire şi îndreptare, SFÎNTA SCRIPTURĂ, căci este lăsată de la Dumnezeu pentru hrănirea duhovnicească a tuturor!”

   Într-o notă de profundă ironie amară prezentă pe tot parcursul conţinutului acestei cărţi-spovedanie, scriitoarea Antoaneta Rădoi, ajunsă dincolo de limita răbdării din pricina nedreptăţilor ce i se fac de prigonitorii săi din Sinod în frunte cu mai-marele acestuia, îşi ia, cum se spune, inima în dinţi şi ca la o spovedanie în faţa Judecăţii de Apoi, dezvăluie adevăruri cutremurătoare despre sinodalii care n-au nici în clin nici în mînecă de-a face cu perceptele care ar fi trebuit să le diriguiască viaţa şi comportarea faţă de semeni, faţă de cei pe care au datoria să-i călăuzească, nu numai prin vorbe ci şi prin fapte, spre Împărăţia lui Dumnezeu.

  Antoaneta ne încredinţează că s-a simţit îmboldită să ne dezvăluie cumplita prigonire la care a fost supusă de înalţii prelaţi din Sinod, ca urmare a hotărîrii preafericitului patriarh al BOR de a proclama acest an, 2014, „Anul Omagial al Spovedaniei” şi ca să facă, măcar o dată în viaţă ascultare, ca o bună creştină ce se consideră că este, s-a încumetat să purceadă la o…spovedanie, dorind să-şi mărturisească „recunoştinţa” faţă de „grijuliii săi păstori” care nu s-au lăsat pînă n-au obligat-o să-şi închidă micuţul Magazin cu obiecte de cult -realizate, multe dintre ele, de ea însăşi, avînd aclificarea corespunzătoare, produse din a căror vînzare să aibă banii pentru cele necesare vieţii de zi cu zi-, pe motiv că numai Patriarhia are acest drept. Cu amară şi dureroasă ironie, scriitoarea Antoaneta Rădoi scrie că „nu putea să fie atît de ingrată încît să lase să treacă în necunoscut atîta „iubire de semeni” de care a avut „binecuvîntata bucurie” de a se „bucura” atîţia „binecuvîntaţi” ani, graţie preaplinului lor de „duhovnicească iubire”, revărsată asupra sa de maxima „generozitate” cu care au dat-o pe mîna Gărzii Financiare, ei…bunii păstori şi învăţători, ei mai-marii Bisericii sale, pe ea…sora lor mai mică!!! Antaoneta nu putea să lase să treacă neobservată „dragostea şi căldura” pe care, ei sinodalii au revărsat-o, cu atîta „largheţe de inimă” asupra „fiicei lor duhovniceşti”, scumpii săi „tătici”, întrucît…o ardea şi o arde căldura inimilor lor! „E-atît de fiebinte!!!” şi, adaug eu, cu atîta amară ironie mărturisită, încît ne cutremură. Permiteţi-i –li se adresează autoarea sinodalilor- dar, să se răcorească!!! Căci vrea să vă întoarcă, măcar şi în parte, domnilor sinodali, RESPECTUL pe care vi-l datorează! Primiţi-l, aşadar!

  Trecînd de la exprimarea indirectă la cea a persoanei care se confesează, năduful simţit este şi mai accentuat: „Vă cer iertare, „scumpi şi sfinţi” sinodali, vouă celor atît de „iubitori” faţă de cei care „v-au căzut la împărţeală! Vă cer iertare că eu am îndrăznit să mă ating de firimiturile ce ar fi putut cădea de la masa voastră îmbelşugată! Vă cer iertare pentru că, neştiind că aţi pus monopol pe cele ale lui Hristos, am îndrăznit să mă apuc, cu mîinile tremurînde, de poala hainei Lui…”

„ Vă cer iertare şi, făcîndu-mi SPOVEDANIA, vă invit să vă deschideţi bine auzul gingaşelor voastre urechi, dar, mai ales, îmi doresc să vă deschideţi inimile spre primirea…Duhului Sfînt!

  Doamne, pe Tine, Te rog: iartă-mă! şi nu mă înscrie la mai multe păcate! Căci Tu ştii, Doamne, toate „neputinţele” mele şi ştii că nimeni nu şi-ar fi sacrificat nici măcar un fir de păr din preţiosul scalp, ca să le spună!…Iară tu creştinule, oricine-ai fi: mirean, preot, monah, ierarh, patriarh, „aminteşte-ţi să fii demn!” „Numai aşa vei vedea că am dreptate! Şi cît mi-aş fi dorit să nu am!!!”

Profesor, scriitor; Geo Călugăru

Membru al U.S.R

Cuvînt rostit la lansarea cărţii: „Prigonitorilor mei din Sinod, cu dragoste!!!” („Spovedania unui învins”), autor, Antoaneta Rădoi

 

P.S. Scriitoarei ANTOANETA RĂDOI, autoarea cărţii „Prigonitorilor mei din Sinod, cu dragsote!!! ( „Spovedania unui învins!”):

Pînă la Dumnezeu, să n-o mănînce sfinţii

ANTOANETA inima-n dinţi şi-a luat

Cu durere-n suflet şi-a certat Părinţii

Şi pentru a lor iertare, la Domnul s-a rugat.

                        Profesor Geo Călugăru

   Coordonator al Cenaclului literar: Octavian Goga

Prigonitorilor mei, cu dragoste!!!…(fragment)


Prigonitorii - 19 noiembriept prigonitori  bn0001scan0004