Posts Tagged ‘centenarul unirii’

ToŢi ROMÂNII și TOȚI INTELECTUALII DE PE TERRA trebuie să citească articolul de mai jos!


ToŢi   ROMÂNII și TOȚI    INTELECTUALII    DE    PE TERRA trebuie  să  citească  articolul  de  mai jos!

                  Punctul de vedere al prof. dr. Maria-Luminita Rollé – Universitatea din Edinburgh,  Academic Scientist, Renown Specialist  in European History 
                   În Europa de Vest nu se cunoaste istoria României si cei care o viziteaza acum vãd sãrãcia materialã de astãzi, si nicidecum milenara ei bogãtie culturalã si spiritualã.
                 In plus, propaganda maghiarã din SUA se bazeazã pe milioanele de dolari ale lui George Soros, care finanteazã edituri si opinii la Bucuresti, în timp ce în Elvetia am auzit de la un doctor în istorie (la Geneva, în iunie 1999) cã Transilvania a apãrut în secolul XIII si de la un ambasador francez în România (la Lausanne, în noiembrie 1998) cã poporul român a dispãrut timp de 1000 de ani ca sã reaparã, ca prin miracol, în secolul XIV !

                 Cu toate acestea, nimeni nu mentioneazã cã cea mai veche scriere din Europa a fost atestatã arheologic in 1961, tot în Transilvania, in satul Tãrtãria, pe râul Somes, în judetul Alba, de cãtre Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. În afarã de România, Tãblitele de la Tãrtãria, datate 4.700 î.e.n., au fãcut ocolul lumii anglo-saxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas) si au creat dezbateri aprinse pe tot globul. Desi românii stiau sã scrie acum 7000 de ani, acest detaliu esential nu este nici în ziua de azi, dupã mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului românesc si nu apare în manualele de istorie.

                  Ce ne spun specialistii din România ? În 1998 s-a publicat « Istoria României » (Editura Enciclopedicã , Bucuresti) de cãtre un colectiv academic sub conducerea unei « autoritãti în materie », Prof. dr. Mihai Bãrbulescu, culmea culmilor, de la aceeasi Universitate (din Cluj), care nu spune ca Profesorul Vlassa a descoperit Tãblitele. La pagina 15 a acestui impresionant volum, Tãblitele de la Tãrtãria sunt mentionate cu semnul întrebãrii într-o foarte scurtã frazã, fãrã nici un comentariu: « Într-o groapã de cult de la Tãrtãria, s-au gãsit (…) trei tablete de lut acoperite cu semne incizate (scriere ?), cu analogii în Mesopotamia.»

                       Dar Dl. Bãrbulescu nu-si aduce aminte oare cã scrierea proto-sumerianã apare cu 1000 de ani mai tîrziu si cã cea cicladicã, proto-greacã, dupã 3000 de ani ? El a uitat cã metalurgia în Europa apare tot în Transilvania, în jur de 3500 î.e.n. ? Cã tracii sunt primul mare popor indo-european care intrã în Europa tot în jur de 3500 î.e.n., cu mai mult de douã milenii înainte ca celtii, etruscii, romanii, germanii, sau slavii sã aparã pe harta Europei ?   Si cã tracii ocupau tot teritoriul intre Muntii Ural si Tatra de la est la vest si de la Marea Balticã la Dunãre si Marea Neagrã de la nord la sud ?

                    De asemenea, si în acelasi context, nici un specialist în istoria României nu atrage atentia asupra altui “detaliu” primordial, si anume cã limba traco-dacicã este cu mii de ani anterioarã latinei (care apare abia în secolul VI î.e.n.) si cã, în consecintã, limba românã nu se trage din latinã, pentru cã, desi din aceeasi familie, existã istoric înaintea latinei, deci este o limbã proto-latinã.

                  Latina se formeazã din etruscã si greacã, care, desi amîndouã indo-europene, sunt scrise cu un alfabet fenician, rãspîndit în lumea mediteranã a epocii. În plus, estruscii ei însisi erau o bransã a celtilor, coborâti în sudul Alpilor în jur de 1200 î.e.n. La rîndul lor, celtii erau o bransã a tracilor care migrau spre vestul Europei, si erau numiti ca atare, adicã traco-iliri pânã în secolul VI î.e.n., când se deplaseazã din Noricum ( Austria ) spre Alpii elvetieni, unde se numesc helveti.

                     Atâtea detalii ignorate despre originea, continuitatea, si însãsi existenta poporului român dau de gândit. Cine schimbã si interpreteazã istoria României?
                      În mozaicul de limbi si popoare de pe harta Europei, singurii care au o continuitate de 9000 de ani pe acelasi teritoriu, si o scriere de 7000 de ani, sunt românii de azi. Transilvania nu a fost maghiarã si nici nu putea fi când strãmosii maghiarilor de azi locuiau în nordul Mongoliei, sursã turco-finicã nu numai a ungurilor, dar si a bulgarilor (care nãvãlesc în România si în teritoriile Bizantine din sudul Dunãrii în secolul VI), a turcilor si a finlandezilor din zilele noastre.    Hunii pãtrund în Europa pânã la Paris, Roma si Constantinopole sub Atila în secolul V, dar se retrag spre Ural pânã în secolul IX, când nãvãlesc din nou în Panonia, teritoriu ocupat la acea datã de daci liberi (80%) amestecati cu slavi (20%).

                     Poporul si limba dacã sunt deci cu mult mai vechi decât poporul roman si limba latinã, dar cele douã limbi erau foarte asemãnãtoare, si de aceea asimilarea s-a fãcut atât de repede, în câteva secole. Ovidiu, poet roman exilat la Tomis pe malul Mãrii Negre, nu numai cã a învãtat daca imediat, dar în sase luni scria deja versuri în limba lui Zalmoxis ! Invadarea Daciei, de fapt a unui coridor spre Muntii Apuseni, a avut ca scop precis cele 14 care cu aur pe care Împãratul Traian (de origine ibericã) le-a dus la Roma ca sã refacã tezaurul golit al Imperiului. Peste mai mult de 1000 de ani, dupã cãderea Constantinopolului sub turci în 1453, tributul plãtit sultanilor otomani va fi tot în aur, în formã de “techini”. Si tot în aur se plãtesc în ziua de astãzi anumite interese în România, dupã ce tezaurul national de 80 tone-aur a fost vîndut la licitatie în Zürich si cumpãrat de Banca Angliei.
               

   Cele 14, nu care romane ci milioane de români din afara României înteleg si simt acum, mai bine ca niciodatã, sensul versurilor transilvane “Muntii nostri aur poartã, Noi cersim din poartã-n poartã!”

                    În aceeasi ordine de idei, Imperiul Bizantin, care a durat mai mult de 1.000 de ani (330-1453), în timp ce Europa de Vest dormea sub jugul Bisericii Romane si a analfabetismului, este complet necunoscut pe aceste meleaguri. Cultura si civilizatia europeanã si-au mutat centrul de la Roma la Constantinopole în 330, când Bizantul devine capitala Imperiului Roman. Desi se studiazã istoria si limba Greciei antice, Imperiul Bizantin este nu numai complet ignorat în istoria Europei, dar chiar considerat “barbar” si “incult”. Nici un istoric elvetian nu a fost capabil sã-mi dea un singur nume de scriitor Bizantin, nici mãcar Ana Comnena !

                          Nimeni nu cunoaste aici cultura si civilizatia Bizantinã, religia ortodoxã (“ortodox” este în limbile occidentale un termen peiorativ), si cu atât mai putin istoria si traditia românã. Faptul, esential, cã analfabetismul nu exista în Bizant, dar exista în Europa de Vest în aceeasi perioadã este si mai necunoscut. Academiile “pãgâne” (socratice, pitagorice, orfice, druidice, etc.) au fost toate închise în secolul VI, iar când în cele din urmã universitãtile au început sã aparã în Occident în secolul XIII (Oxford, Cambridge, Padova) ele erau controlate de Biserica Romanã si studiau teologia. Numai cãlugãrii si clericii stiau carte, se îmbogãteau prin exproprierea de pãmânturi în favoarea mânãstirilor, si luau puterea în toate tãrile vestice, prin misionarism si prozelitism la început (prin teroare si Inchizitie mai târziu), pânã în secolul XI, când ultimul tinut liber, al vikingilor din Scandinavia , cade sub puterea Romei Papale.

                       Renasterea italianã apare ca o consecintã clarã si directã a cãderii Constantinopolui (1453), cu emigrarea în masã a savantilor Bizantini cãtre Italia. De exemplu, numai Cosimo de Medici primeste 5000 de savanti exilati din Bizant într-un singur an la Florenta, acolo unde în curând vor scrie Petrarca, Dante si Boccacio, si unde vor picta Michelangelo si Leonardo da Vinci.

                     Între timp, cultura Bizantinã este pãstratã si cultivatã în tãrile Române (de exemplu la Putna), care nu numai cã îsi pãstreazã autonomia fatã de Imperiul Otoman, plãtind-o în aur – ca de obicei -, dar voevozii români trimit anual aur în Grecia pentru a sustine mânãstirile ortodoxe (de exemplu la Muntele Athos).

                      În Occident, o scurtã istorie a României apare în 1943, scrisã de Mircea Eliade în englezã la Lisabona si publicatã la Madrid (“The Romanians, a Concise History”, Stylos, Madrid, 1943), si republicatã peste alti 50 de ani în România (“The Romanians, a Concise History”, Roza Vânturilor, Bucuresti, 1992).

                    În timp ce prima istorie serioasã a Bizantului apare, tot în englezã, de abia în 1988 (Lord John Julius Norwich, “A Short History of Byzantium”, Penguin Books, London, 1988, 1991, 1995, 1997). Cu toatã bunãvointa lui de a reabilita “misterioasa” istorie a uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici mãcar Lord John Julius, de la Universitatea din Oxford, n-a avut acces la texte Bizantine, pentru simplul motiv cã nu stie greaca, nici veche nici nouã.

                  În final, se pune întrebarea de ce nouã milenii, atestate arheologic, de civilizatie neîntreruptã pe teritoriul României sunt ignorate nu numai în Europa de Vest dar si în România ? Cu ce se ocupã istoricii români ? Si reprezentantii României peste hotare ? Cine promoveazã cultura milenarã a României ? Dacã dentistii, si nu profesorii de românã, vor sã facã scoli în românã la Geneva, sã nu ne mirãm dacã profesorii vor deschide în curând cabinete dentare în acelasi oras.*

                    În 1996, când am fost la Bucuresti pentru a face cercetãri în mitologia tracicã la Academia Românã, spre uimirea mea, mi s-a pus întrebarea
de ce mã intereseazã tracii si dacii, când acesta era subiectul de predilectie a lui Ceausescu**, fapt pentru care subiectul trebuie acum total ignorat. La rândul meu, mã întreb ce conteazã 50 de ani de comunism în comparatie cu cele 9 milenii de istorie româneascã ?

Reclame

Și a fost că am sărbătorit bietul nostru…anișor (Un an Convorbiri literar-artistice), împlinit cu multe activități, cât și 100 de ani România Mare!


14 dec 2014; Casa de Cultură Schiller, București; Ora 16,45.  Este triplu eveniment, două aniversări și-un debut editorial. Revista Convorbiri literar-artistice împlinește un an de activitate! Ne-an gândit să aniversăm, totodată, și 100 de ani România Mare, cu o Antologie intitulată: Noi am sărbătorit Centenarul Unirii -2018 și să-l prezentăm pe debutantul în poezie, Neforcoș Călmățui, cu volumul  de poezii ”Luceafăr din Luceafăr”, un volum dedicat Centenarului României.

Sala a fost arhiplină, dar nu ne-au onorat cu prezența toți cei care ar fi trebuit (in opinia mea) să se afle acolo, pe care i-am invitat și i-am așteptat, având în vedere faptul că am publicat  în revistă, cu mult peste 150 de autori, și peste 40 în Antologie. Am reținut atitudinea celor absenți! Voi ține cont de acest lucru, și, totodată, voi avea grijă ca și eu să-mi selectez, (cu mai mare considerație), pe viitor, prezența la evenimentele confraților de condei (și nu numai a celor de condei)! Voi avea și eu ”alte lucruri mai bune de făcut”, în timp ce sunt așteptată la un Eveniment! Voi ști și eu să-mi construiesc, cu măiestrie, scuze, că doar și eu mă pricep la…cuvinte!!

Le mulțumesc tuturor celor care au decis să fie împreună cu Convorbiri literar-artistice la aniversarea de un..anișor! Le mulțumesc celor care mi-au făcut plăcuta supriză să vină la Eveniment și care au făcut-o cu multă dragoste și cu multă prețuire pentru munca mea și a colegilor de redacție!

Le mulțumesc tuturor celor care au luat cuvântul, care au apreciat osteneală noastră, a celor de la Convorbiri literar-artistice, și care ne-au încurajat să mergem mai departe! Dnii: Nicolae Vasile (profesor la Politehnica, doctor în știință, deținător a multe Brevete de invenții, președintele Literar-Ing); Florin Grigoriu (Fondatorul Rrvistei de poezie și proză și Ion); Marian Dumitru (membru USR, poet; Mulțumim pt cuvânt, stimate domnule Marian Dumitru, și, totodată, mulțumesc distinsei dvs doamne, cerându-i scuze că nu i-am știut numele exact!!); Florentin Popescu (redactor-șef Bucureștiul literar si artistic); Geo Călugăru (Membru USR, cronicar Bogdania, Convorbiri literar-artistice); Victor Atanasiu (critic literar); Ștefan Apostol (moderator București Tv); Silviu Geamănu (actor la Bulandra). Îi mulțumesc  mult distinsei doamne Paula Romanescu!

Le mulțumesc, în mod cu totul special, distinselor ”doamne ale cuvântului scris”, colegele noastre de la Chișinău, (Lidia Grosu si Veronica Bumbu), care s-au ostenit nu doar să scrie, să ne trimită texte pt Antologie, cât și să vină la București, de la Chișinău, ca să fie aici, împreună cu noi, să ne bucurăm de…100 de ani România Mare și..un anișor Convorbiri literar-artistice!!

Vă mulțumesc TUTUROR, voi oameni frumoși și buni, care m-ați bucurat ieri, 14 dec 2018, cu prezența voastră! Le mulțumesc celor care au adus vinul și apa, păpica, prajiturelele, suculețe, țuici (Marina Costa, bun condei, bună țuică!! Mulțam!), fasole (fără cârnați, că fasolea nu fu dată de la guvern, n-a fost dată pt voturi, deci…fără ciolan sau cârnați!!, ci făcută, ca în post,  dar cu efort maxim și cu multă dragoste, de scumpa mea colegă, redactorul-șef adjunct, AURA DAN, cinste ție, coleguțo!!), salate, și alte cele…gastronomice, foarte bine venite după 3 ceasuri de dezbateri ”cu baioneta la armă!!”, în…Paralmentul cultural!!

Mulțumesc foarte mult colegei mele Mariana Nastasescu, cea care, peste 3 ceasuri, nu s-a mișcat din sala de protocol, care a asigurat buna desfășurare a servirii invitaților! (Biată Mari, iartă-mă, ai înfruntat crâncena durere de măsea cu atâta stoicism și-ai rămas pe baricade, încât mă jenez că n-am știut de suferința ta!! Cuvintele mele sunt acum de prisos! Scumpă prietenă, Domnul să te acopere cu iubirea Sa si sa-ti răsplătească după osteneala ta!!)

Aa, era să uit să-i mulțumesc pentru ABSENȚĂ colegului Dragoș Ghiță, fotograf, care, se pare, și el a avut ”treburi mai importante”! Bravo Dragoș, te-ai întrecut pe tine, prin aceasta absență!!

Doamnele: Iuliana Paloda -Popescu și Sidonia Otilia, mi-ați făcut o mare surpriză și bucurie, venind la eveniment! Mulțumesc!

Notă: Din păcate, nefiind eu la cârmele aparatului de fotografiat, de asta dată, Dragoș Ghiță fiind prezent prin ABSENȚĂ, pot oferi doar câteva imagini de la eveniment! (Poze venite de la cei din sală) Data viitoare o sa-mi fac selfie, ca tot se poartă!!…

Fiți binecuvântați toți (se-nțelege, și prezenții și absenții)!! Eu m-am bucurat ieri, și mi-aș fi dorit să fim cu mult mai mulți, dar cine a ales sa fie absent, sa ramâna in bucuria lui! (Antoaneta Rădoi, redcator-șef Convorbiri literar-artistice)

sdr

NOI AM SĂRBĂTORIT CENTENARUL UNIRII -2018


Antologia ”Noi am sărbătorit Centenarul Unirii -2018”, a apărut și va fi lansată pe data de 14 dec. 2018, la Casa de Cultură Schiller, București, la ora 16,45, unde sunt așteptați toți autorii. După lansare va avea loc un mic dineu.

Avem câțiva invitati speciali! 😉 , cărora le mulțumesc anticipat!

Mulțumesc tuturor autorilor!

Coperta I și IV.

și, mai jos lista cu autorii publicati:

AUTORII Antologiei: Noi am sarbatorit Centenarul Unirii -2018

 

AURA DAN pagina11

ALEXANDRU IONUȚ MIHAI/ pg. 23

NICOLAE VASILE / pg. 36

OVIDIU ȚUȚUIANU / pg. 41

MIHAI ȘERBAN / pg. 48

ȘTEFAN DIMITRIU / pg. 52

VIOREL MARTIN / pg. 59

MARIA NICULESCU / pg. 64

MARIA STURDZA CLOPOTARU / pg. 70

ROBERTO KUZMANOVIC / pg. 75

MERTOIU DANIEL / pg. 77

DAN TIPURIȚĂ / pg. 81

CLAUDIA CARMEN MORARU / pg. 85

MARIA STOINEA / pg. 90

CARMEN DRUȚU ONICA / pg. 93

DORI LEDERER / pg. 97

EUSEBIU CRĂCIUN / pg 102

CIOBANU GICA / pg. 107

MARIA GIURGIU / pg. 110

LIDIA GROSU / pg. 114

MARIA-ILEANA TĂNASE / pg.120

COJOCARU SABINA / pg. 123

VERONICA BUMBU / pg. 127

MARIA PETRESCU / pg. 132

OANA OVIDIU / pg. 138

I.V. DOBRE / pg. 143

ANTONELA STOICA / pg. 146

VASILE MARCHIȘ / pg. 152

SIMONA DOBRIN / pg. 160

VICTOR COBZAC / pg. 164

NICOLAE DOFTOREANU / pg. 170

JULIAN RADU / pg. 176

NEFORCOȘ CĂLMĂȚUI / pg. 179

RADU BOTIȘ / 189

BEN TODICĂ / pg. 198

MARINA COSTA / pg. 206

IOAN CORIN CULCEA / pg. 210

ELENA ȘTEFAN / pg. 215

IOANA STUPARU / pg. 219

TURCU ROXANA / pg. 223

LEONTE NĂSTASIE / pg. 226

ANTONETA RĂDOI / pg. 235

 

 

 

Cartea de poezii ”Luceafăr din Luceafăr”, a lui Neforcoș Călmățui, caldă, caldă, în ajunul iernii…


 Apărută sub îngrijirea mea, Antoneta Rădoi, azi, 22 nov 2018, la Ed Amanda Edit, editură în care vede lumina tiparului și revista pe care am fondat-o, Convorbiri literar artistice și la care urmează să apară ff curând Antologia: Noi am sărbătorit Centenarul Unirii -2018.

Neforcoș, a debutat acum, cu acest volum, Luceafăr din Luceafăr, și este un poet care promite. Am scris pe coperta 4, (dar și în cuvântul meu inainte), că are creații care-l pot defini ca poet, fiindcă au substanța, forma, esența și stilul care-l pot defini astfel. Este dotat cu ceva-ul acela nativ, alintat de Muză, câteodată chiar în exces. Cuvintele puse-n vers au esență, au substanță, au metaforă clară, au nerv, au forță și da, au și prozodie!!

Revoltat de nedreptatea ce i s-a făcut poporului român în istorie, sufocat de propagarea mondială a minciunii și a nedreptății ce i s-a făcut acestei seminții dacice, de-a lungul epocilor parcurse, autorul atarge atenția că…a sosit vremea restaurării drepturilor ancestrale revărsate asupra acestui neam dacic, aducând, iată…câte argumente, (veți vedea în carte), care nu sunt o doină de jale, nu sunt o plângere neputincioasă a unui fricos, ci un îndemn la aducere-aminte a ceea ce au fost strămoșii noștri și, totodată, o strigare la re-trezirea neamului: E timpu-a pune punct și-a face rânduială/Istoriei neclare, printr-un profund recurs,/Și-a cere Europei, public, să scoată la iveală/Identitatea ce de veacuri ne-a ascuns!…//…Că suntem unicul și cel mai vechi popor,/C-avem în ADN-ul nostru ACT de IDENTITATE!///…Noi suntem dacii cei nemuritori/Rumunii cei de ieri, de azi, de mâine/ Așa cum furăm de la început de lume!

Neforcoș a adunat in acest volum fff multe poezii pe care le inchina Anului Centenar 2018.

Notă: Vom organiza o lansare a cartii. Vom anunta locatia la vremea respectivă!

Antoneta Rădoi /director/redactor șef Convorbiri literar artistice.

Dragă cititorule…


…încă mai ai timp să-ți trimiți materialele pt Antologia: ”Noi am sărbătorit Centenarul Unirii -2018”, ce se va publica sub egida revistei Convorbiri literar-artistice.

Trimite-ti materialul (proza/poezie/epigrama, grafică, etc),  4-5 pg A5, scrise in Word, cu New Times 12 -cu diacritice, o poza de profil, un ff scurt CV literar.

Meritele cărții “MANIFEST – CARTEA NEAGRĂ A ROMÂNIEI” de Mihai Șerban


 Notă: (În sfârşit, aud încă o voce, după a mea -iertat să-mi fie, dar am trâmbiţat, în deşert, din noiembrie până mai acum câteva zile, despre apariţia cărţii “Manifest, cartea neagră a României” şi despre durerea-manifest, exprimată între coperţile ei de compatriotul cu inimă de leu, Mihai Şerban (Bravo, românule!! Bravo OMULE!!), şi-mi era ciudă că, gândeam eu, nime’ n-aude!!; dar, iată că m-am înşelat! Dea Domnul să audă şi să ia atitudine tot cel care are suflet de român!!)!! Să ne unim în CUGET şi-n SIMŢIRI, măcar acum în cel de-al 12-lea ceas, in anul…Centenarului!! Să strigăm TOŢI într-un glas, din toţi rărunchii şi din toate inimile: Vrem o ROMÂNIE LIBERĂ, INDEPENDENTĂ! Vrem să fim lăsaţi să trăim frumos în bogata şi frumoasa noastră Românie! Căci suntem neam binecuvântat de Dumnezeu! Amin. (Notă: Am şi eu, curând-curând, o surpriză de proporţii pt neamul meu şi, în special, pt sinodul BOR -care pare că ar fi foarte mulţumit cu înfăptuirea Mastodontului cu nume pompos şi nu-i prea mai pasă de alte cele, care se-ntâmplă primprejur!!) Antoaneta Radoi

Redau un articol de pe:

Sursa:https://www.incorectpolitic.com/meritele-cartii-manifest-cartea-neagra-romaniei-de-mihai-serban/#comment-249

Eugen Armășoiu
Incorect Politic
Februarie 2, 2018

Aparent, nu sunt lucruri noi. Doar știm cât de rău am ajuns, nu-i așa? Încă unul care ne plânge pe umăr!

Știm și noi că societatea românească se află într-o derivă majoră și într-o dezintegrare accentuată de absența unui leadership lucid sau a unei strategii care să catalizeze eforturile românilor spre un viitor mai bun.

Această constatare este însă mult mai evidentă pentru cei care au părăsit România în speranța unui trai mai bun, în alte țări cu economii mai dezvoltate, decât pentru cei rămași, care s-au văzut nevoiți să se acomodeze cu necazurile mereu multiplicate și amplificate, în care se zbat.

Aveți puțintică răbdare și citiți mai departe. Merită!

Pentru cei care mai sunt încă atenți la ce se întamplă cu capabilitatea României de a înfrunta provocările majore ale mareei globalizatoare sau ale transformărilor induse de “războiul silențios”, deriva și pagubele înregistrate în urma coliziunilor de tot felul se regăsesc într-o îndepărtare a noastră, din ce în ce mai mare, față “de moștenirea și idealurile celor care s-au jertfit pentru neamul românesc” și în evidența consolidării unui sistem din ce în ce mai bine organizat, alcătuit din entități complexe, din interiorul și din afara țării, care hăcuiesc și parazitează resursele, economia și locuitorii acestei țări, sau, și mai rău, neagă istoria și obârșia noastră milenară și uneltesc la izgonirea noastră și înlocuirea cu alți emigranți(românii sunt pe locul 2 ca emigranți în UE, după sirieni).

Meritele cărții MANIFEST

Meritele cărții “MANIFEST – CARTEA NEAGRĂ A ROMÂNIEI”, scrisă de Mihai Șerban, sunt multiple. Primul este acela că, din iubire de neam și de țară, a vrut să înteleagă de ce se întâmplă aceste lucruri nedorite de români și să identifice soluții de redresare, de revenire la valorile unei societăți sănătoase și ale unei trăiri demne, pentru că este “un bărbat care s-a săturat să-și vadă națiunea îngenunchiată și suferind până la sânge pentru interesele altorași pentru că nu poate accepta agresiunea declanșată pe toate planurile, asupra românilor.

Constatărilor noastre logice de genul: nu am avut un lider al românilor după Ceaușescu, sau nu am avut o strategie de dezvoltare economico-socială după revoluție, autorul le contrapune evidența și realitatea faptelor: nu am fost lăsați să avem un lider, nu ni s-a lăsat șansa de a avea și a acționa pentru realizarea vreunei strategii naționale, pentru că “societatea este organizată de sistemul care a luat-o ostatică prin mirajul democrației reprezentative”, iar ceea ce ni se întâmplă “este rezultatul unui proces de otrăvire național, cu un virus administrat de elita cosmopolită fiecărei națiuni pentru a o îmbolnăvi, a crea dependență și a controla …”,în timp ce românii trebuie să fie înstrăinați de neam, de țară și de credință, risipiți și pierduți pentru totdeauna.

Al doilea merit constă în faptul că autorul nu s-a multumit cu aflarea cauzelor, ci,“conform abordării lui Hipocrat, a căutat să lămurească sursele, fundamentul și modul de manifestare al amenințărilor care provoacă apariția acestor cauze, identificând, în același timp, setul de valori prin care sistemul parazitar poate fi tratat și evidențiind principiile și modalitățile de acțiune pe care ne putem bizui cu speranța că acțiunile demersului de a le vindeca să fie bine pregătite și cu șanse de izbandă.

Cartea ne avertizează că “vracii care i-au degenerat pe vestici sunt astăzi la lucru și în România, s-au delocalizat și profită de structurile pe care le domină generație după generație pentru a oficializa și încrusta adânc, în mintea colectivă, dejecțiile intelectuale și conceptele manipulatoare.”

Al treilea merit este acela de a avea curajul să pubice această carte în care se regăsește lista principalilor uzurpatori ai intereselor românești, prezentați analitic, sub un sistem de ochire de ultimă generație, prin care cititorii care simt românește au privilegiul de a-i identifica și de a-i înregistra pe specii și origini, categorisiți dupa letalitatea veninului, ferocitate și apucături. Pericolul este major pentru că această ferocitate a condus la “un stadiu nemaivăzut în istoria omenirii, în care mai puțin de 0,3% din populația globului concentrează echivalentul bogăției celorlalți 99,7%”.

România este acum în plin proces de acaparare și stoarcere a resurselor, a creierelor și a pământului strămoșesc și a intrat pe o șosea cu semne de interdicție în a-ți exprima libertatea de gândire sau aprecierea față de valorile naționale. Manipularea mediatică promite că este drumul spre un viitor garnisit cu valori europene, dar semnalul de alarmă al autorului ne avertizează că ne îndreptăm spre neomarxism social asezonat cu islam proaspăt, ce duce spre pieirea națiunii.

Pentru că multiculturalismul și metisajul afișate ca valori umane sunt servite simultan cu genocidul împotriva albilor, împotriva lui Eminescu, a românilor și a ortodocșilor.

Un alt merit este acela de a fi un îndemn direct la trezire și la acțiune, o chemare la luptă împotriva sistemului care dirijează agresiunea crescândă a guvernelor împotriva propriului popor. Cartea este o încălcare a embargoului intelectual impus de noul sistem totalitar care se întinde peste noi, un manifest care te pune în situația de a lua o decizie în forul sinelui tău, chiar atunci când îl citești. Mesajul frige, nu poți citi mai departe până nu te hotărăști. Iar când ai terminat de citit, îndemnul vine și nescris “Dă-l mai departe!”.

Apar întrebări firești: cum? …unde? …când? … cine? Sunt cele mai bune întrebări, semn că un prim scop al cărții a fost atins.

Cum: întorcându-ne spre valorile noastre fundamentale: credința în Dumnezeu, istoria, iubirea de neam și de familie, cu sufletul și inima spre țară, spune cartea.

Unde: acolo unde trăim, în țară sau afară, oriunde ne-am afla, spune autorul.

Când: chiar acum, de astăzi înainte, mereu, spune Mihai Șerban.

Cine: eu, tu, noi, om cu om, într-un șir continuu din moși-strămoși, spune manifestul.

Meritele cărții MANIFEST

MANIFEST – CARTEA NEAGRĂ A ROMÂNIEI este ecoul de azi la „Hai să dăm mână cu mână …!” și la „Deșteaptă-te române!”, căruia suntem datori să-i răspundem „PREZENT!” și să ne unim eforturile, fiecare pe măsura capabilităților sale, chiar acum, oriunde ne-am afla.

Același mesaj vi-l transmit și eu: Citește și dă mai departe! Eugen Armăşoiu

maladies-mentales-mon-voisin-est-il-fou

Comentarii pe incorect politic:

  • Mihai Șerban este un dizident, incorect politic este un site dizident, românii adevărați sunt dizidenți, românia eternă este dizidență… Adevărul este o marfă de contrabandă, sunteți niste ilegaliști ai timpurilor moderne și, tocmai din acest motiv, vă prețuim și vă urmăm până la capăt!

  • Elena L. Marinescu

    Am citit și eu cartea domnului Mihai Serban, pur și simplu, impresionantă! Adevăr, luciditate, analiză și logică fără cusur! Totul se leagă și se împletește cu o viteză incredibilă. Călătoria ideatică ne duce dincolo de “oficial”, acolo unde doar meșteșugarii milenari au acces. Găsim toate elementele care au format iluzia în care ne strângem și murim fără să înțelegem absolut NIMIC! Radiografia Occidentului “apostat iudeo-masonic” îți îngheață sângele. Toată “construcția” financiaro-politico-mediatico-culturalo-romanească postdecembristă, se topește precum zăpada în soare. Sursa SURSELOR constituie misterul ce consolidează coloana vertebrală acestei cărți majore. Autorul ne anunță iminența unei confruntări inevitabile “suntem pe buza prăpastiei” și totuși, “Viitorul nostru nu este, totuși, compromis: avem atuuri deosebite, atât de puternice încât se duce o luptă bine disimulată împotriva acestora. Totul este la îndemâna noastră, trebuie doar să lăsăm deoparte himerele de care am fost agățați… Pentru a avansa în viață nu este destul să mergi: trebuie să mergi în direcția potrivită. Dumnezeu este alături de cei care luptă pentru adevăr!” Nu este o carte, ci mai degrabă o necesitate națională. Prof. univ. dr. Elena L. Marinescu.

Antologia „Noi am sărbătorit CENTENARUL UNIRII, 2018”…


Atenţie Români de pretutindeni!!! Creatori de frumos!!! Revista Convorbiri literar-artistice anunţă și așteaptă înscrierea pentru Antologia: ”Noi am sărbătorit CENTENARUL UNIRII, 2018”

Primim material din domeniile: Poezie/proză/dramaturgie/caricatură/grafică/hand made/muzică/ teatru/epigrame/pamflet (fiecare vine cu propriile creaţii, fiecare după cum l-a înzestrat Dumnezeu; talentaţi să fie!!)

Autorii materialelor pot fi consacrati, neconsacrati, debutanti, ori pur si simplu oameni care sunt talentați într-un domeniu oarecare si care își doresc să facă parte din Antologia aceasta, care va fi publicată sub egida revistei Convorbiri literar-artistice și a editurii Amanda Edit.

Tematica:  Centenarul unirii -Iubirea de ţară, de neam, unirea, omenia la români, tradiţiile şi cultura poporului român de la origini până în prezent, eroi, ţărani români rămaşi în memoria neamului, oameni de stat –români- demni de a fi cinstiţi, despre Zalmoxis, despre peşterile şi locurile încărcate de spiritualitate ale României, despre toate bogăţiile spirituale ale neamului românesc.

 AŞTEPTĂM  CU INTERES ÎNSCRIERILE DORITORILOR la SECŢIUNILE mai sus amintite, până la data de 30 august 2018, pe adresa: antoradoi@yahoo.com 

 Materialele (textele) să fie culese pe calculator, format: Times New Roman 12,  word doc., cu diacritice, pentru POEZIE sau/şi PROZĂ/epigramă, etc.

 Materialele (indiferent de natura lor: poezie, proză, grafică, fotografie, caricatură, epigramă, etc) nu vor depăşi 5 pagini A5 cu tot cu un mic CV literar, pt cei care-l au, sau câteva date despre autorul materialului!

ATENŢIUNE!!

NU CONDIŢIONĂM  apariţia în Antologie de nimic, nici măcar de vreun CV stufos, ci de TALENTUL autorului; CV-ul fiindu-ne necesar doar pentru o mică prezentare a autorului: numele şi prenumele sau pseudonim, (pt cei care au aşa ceva), zona geografica de unde provine, realizări culturale (pt cei care au), expoziţii, cărţi publicate, piese în care joacă –in cazul teatrului, ceva de gen şi cam atât! şi o fotografie de profil.

Ne dorim ca ANTOLOGIA: “NOI AM SĂRBĂTORIT CENTENARUL UNIRII, 2018!” să apară până la finalul lunii noiembrie pentru a putea fi prezentată la Gaudeamus 2018 și la evenimentele noastre dedicate ”Centenarului Românirei” din luna decembrie 2018.
Imediat după apariţie, ANTOLOGIA “MOI AM SĂRBĂTORIT CENTENARUL UNIRII, 2018!!”, va fi lansată şi mediatizată la evenimentele de carte din ţară, unde o vom trimite, (în formatul tipărit), atât în ţară cât şi în străinătate, la  biblioteci, comunităţi româneşti din ”diaspora”, ambasade, consulate etc, dar va fi prezentată şi pe Site-uri culturale în on-line. Vom organiza întâlniri culturale, cenacluri. Avem încheiate parteneriate media: radio, Tivi, reviste, biblioteci.

 Așadar, curgă cerneala!!!…

 (Redacția Convorbiri literar-artistice)

Nota: Republicare anunt, 25 iunie 2018 (Antoaneta Rădoi)Convorbiri 4 cu pix argintiu