Posts Tagged ‘cartea lui iov’

Iov: Comentariul meu la comentariul „unora”, la comentariul Sfintului Ioan Gura de Aur…


Iov. Cartea  lui Iov…o preocupare a mea.

   Mă preocupă Iov, așa că am citit din scoarță-n scoarță, Cartea lui Iov din Biblie! Din mai multe ediții.

Am citit și cîteva ”Comentarii” sau ”Explicații” ale unor Sfinți Părinți, la ”Cartea lui Iov”, și am citit și Comentarii la ”Comentarii” sau ”Explicații” ale unora care ”comentează” la Comentariile Sfinților Părinți ale Cărții lui Iov, sau mă rog, traduceri, cum ar fi ”Traduceri 2”, o carte editata la o Editură din Iași, intitulată: ”Comentariu la Iov”, iar sus în locul unde ar trebui să stea scris numele autorului, stă scris: ”Sfîntul Ioan Gură de Aur”… O explicație mai jalnică la Cartea lui Iov, decît această traducere, nici c-am mai întîlnit! Mă ia capul!!! La propriu!  Începînd cu textul postat pe Coperta IV. Oameni buni! Sînteti penibili! Parol! Cine credeți că are nevoie de explicațiile voastre mincinoase? Voi credeți că tot creștinul merge pe principiul inventat de voi: ”Crede și nu cerceta!” Sînteți pe pistă falsă!!…

 Stimați domni, voi cei care-mi dați mie ”Comentariu la Iov” și ”Explicații”, nu-mi mai serviți, vă rog, ”explicațiile” voastre, penibile! Voi ori sinteți duși, ori aveți senzația că toată omenirea e..dusă!! și n-are altceva mai bun de făcut decît s-asculte la aberațiile voastre! Cui folosește să tot dezgurgitati dezgurgitări? Dacă Însuși Dumnezeu a decis că trebuie să ajungă EVANGHELIA (chiar și așa, în forma asta!!) pînă la noi, și EL ne-a permis să citim și să descoperim noi singuri că IOV a cîrtit, că Iov a blestemat ziua în care s-a născut, că Iov s-a tînguit, că s-a îndreptățit, că bietul Iov a trecut prin toate stările imposibile si s-a manifestat ca atare, ca un om în starea sa de om plin de obidă și etc, cine sînteți voi de încercați, pe Njde căi să știrbiți ADEVĂRUL și chiar să-l înlocuiți??, arătîndu-mi mie, și altora, în discursurile voastre stereotipic-sterpe cum că, ”Iov a răbdat în tăcere nenorocirea!!” Nimic mai fals!, stimabililor.  Revizuiți-vă! Și, nu mai publicați aberații, doar de dragul de-a publica ceva, orice, ca să vă îmbogății conturile bancare cu cifre ce conțin multe zerouri, ca urmare a vînzării multor exempare ale maculaturii voastre mincinoase!! Fiți fii ai Celui Preaînalt! Căruia îi plac lucrurile cușere! Că, nah`, Hristos nu S-a născut la Fălticeni!! Nici în Balcani!!!…EL nu umblă cu jumătăți de adevăr! Dar..ne vrea pe toți ai LUI, și-I place..ADEVĂRUL! 

  Nimic nu mă scoate din uz mai rapid decît cînd aud pe cineva, care aude pe altcineva că are vreun necaz, vreo împresurare, și acesta se tînguie, iar altu`, făcînd pe ÎNȚELEPTU` îi bagă o subliminală și-i zice: ”Ai răbdare! Rabdă!! De Răbdarea lui Iov n-ai auzit?; Că Iov a răbdat și a dat Slavă lui Dumnezeu zicînd: Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvîntat!” Și cu asta, GATA CALIMERA! Ți-a-nchis gura!, zice în sinea lui ”Înțeleptul”. Ei nu, ca nu-i așa! ”Înțeleptule”, rogu-te, dar, nu mă mai biciui cu bla-bla-urile!!! Am mai citit și noi! Unii dintre noi! Nu ne poti gargarisi la infinit pe toți! Iar eu, care-am citit Cartea lui Iov, de Njde ori, îți pot spune răspicat, că: Iov a cîrtit! Iov s-a îndreptațit! Iov nu ”a RĂBDAT în tăcere nenorocirea!”, așa cum înceacă unii-alții să ne aburească cu explicațiunile lor aberante. Iov, și-a BLESTEMAT, la propriu, ziua în care s-a născut și tot IOV, și-a dorit moartea! Și, DA, IOV a dat slavă lui Dumnezeu.

La începutul Cărții lui Iov, cap 1, cînd el a aflat de toate nenorocirile care se-abatuseră asupra copiilor lui și cînd slujitorii lui veniseră și-l anunțaseră pe Iov despre toate, IOV a spus: ”Gol am ieșit din pîntecele maicii mele și gol mă voi întoarce în mormînt. Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvîntat!” (cap 1; 21)

Apoi, Satana, îi ceruse lui Dumnezeu să-l mai cearnă încă pe dreptul Iov, și Dumnezeu i-a permis acest lucru, iar Satana l-a supus pe dreptul Iov la grele chinuri. Și-așa aflăm, chiar din începutul cap 3, că Iov ”a blestemat ziua în care s-a născut!”  Biblia ne spune asta în Cap 3; 1-10; ”Plîngerile lui Iov”: ”După aceea, Iov a deschis gura sa și a blestemat ziua în care s-a născut, zicînd: Piară ziua în care m-am născut și nopatea care a zis: un prunc de parte bărbătească s-a zămislit!; Ziua aceea să se facă întuneric și Domnului din Cer să nu-I pese de ea și lumina să n-o mai lumineze!; Bezna și umbra morții s-o cotropească, norii s-o învăluiască și toate negurile s-o înspăimînte!; Întunericul să cuprindă noaptea aceea și să nu mai fie pusă în zilele anului și în socoteala lunilor să nu mai intre!; Pustie să rămînă noaptea aceea și nicio bucurie să nu pătrundă în ea…etc!” , și mai departe: ”Pentru că n-a închis pîntecele care m-a zămislit și n-a ascuns durerea dianintea ochilor mei!; De ce n-am murit cînd eram în sînul mamei mele?”…; ”Pentru ce da Dumnezeu lumina vieții celui nonorocit și zile celor cu sufletul amărît?…”; ”Gemetele mele sînt pîinea mea și vaietele mele curg ca apa. N-am nici tihnă, nici odihnă. Nu-mi găsesc nicio pace și zbuciunul mă stăpînește!!!” Acestea toate le rostește Iov! Biblia ne-o arată limpede! Atunci cum de-mi spuneți voi, în publicația asta, ”Traduceri 2, Sfîntul Ioan Gură de Aur”, cum că: ”Iov a răbdat în tăcere nenorocirea” ?

Va continua și voi face analiza pe textul vostru…comparabila cu Textul Bibliei, cartea lui Iov.

„Răbdarea lui Iov”…


   De multă vreme îmi doresc să deschid o dezbatere pe subiectul „răbdării lui Iov” despre care, mi s-a acrit să tot aud cum că dreptul Iov ”a răbdat în tăcere nenorocirea!!!” Iată că, în sfîrşit, a venit vremea, vorba scumpului şi sfîntului meu părinte, Nicodim Bujor ( „un ilustru necunoscut”, care a dat României şi românilor un Acatist de o valoare spirituală inestimabilă; Acatistul Sfîntului Calinic de la Cernica; vă învit să-l aprofundaţi, ca să vă convingeţi! Pr Nicodim Bujor -Dumnezeu să-l așeze de-a dreapta Sa, căci precum un Înger în trup, așa a viețuit pe pămînt, 96 de ani!!-, cînd cineva îi punea întrebări cu ”de ce?”, dumnealui răspundea franc: ”Pentru că n-a venit vremea!” Iată că acum, a venit vremea să intrăm, măcar un pic, în Cartae lui Iov!).

De-a lungul timpului, mi-a fost dat, în mai multe rînduri, să tot aud, cu precădere la preoţi ( cînd m-am dus să mă tînguiesc lor pentru vreun necaz anume, pentru vreo supărare sau zdroabă ), să primesc drept „mîngîiere” şi să mi se tot dea exemplu: „răbdarea lui Iov”. Am auzit sloganul acesta de atîtea ori, încît, GATA!!!, deja nu-l mai suport! Oricum, niciunul dintre cei la care l-am auzit, nu cred că erau în stare de răbdarea pe care mi-o propovăduiau, dacă, Doamne ferește, s-ar fi aflat ei în vreun necaz ca acela despre care le vorbeam eu, dar..ştiţi cum e! Îi uşor să dai 25 de nuiele la „dosul” altuia!!! Că doar nu pe tine te pişcă nuieluşa, nu?  Sau poate  o bîtă de beisbol. Ori poate te calcă o cirzmă cu „greutate” a vreunui sinodal pe cap!!! Cum a fost şi în cazul meu!!! Şi nu a fost doar o cizmă ci…multe!!! Domnul să-i ierte şi să le dea Duh de Pocăinţă, ajutîndu-i să-şi vadă „neputinţele”, şi să se întoarcă de la răutatea și de la viclenia și fățărnicia lor, pînă cînd nu le închide Domnul uşa SA! Amin.

Am citit Biblia din scoarţă-n scoarţă şi am re-re-re-luat Cartea lui Iov, de N ori, din exemplare şi ediţii diferite şi am ajuns la una şi aceeaşi inconfundabilă concluzie: Iov, o fi avut el răbdare, nu zic nu, pentru că NU A AVUT ÎNCOTRO! Dar răbdarea asta a lui, nu a avut-o fără cîrtire!!! Asta-i clar! Iov a cîrtit şi încă… LA GREU! Şi-am să vin, imediat cu explicaţii şi cu versete din Biblie, pentru justificarea concluziei la care am ajuns, şi anume:

În Cap 1, versetele 20-22, ni se spune că la aflarea avalanşei de veşti rele, Iov, „s-a sculat, şi-a sfîşiat hainele de pe el, s-a ras  capul şi căzînd la pămînt, s-a închinat şi a zis: „gol am ieşit din pîntecele maicii mele şi gol mă voi întoarce în pămînt! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvîntat!” Și întru acestea ( nota mea: de aici, acestea de aici, de pînă acum! ), Iov nu a păcătuit şi nu a rostit niciun cuvînt de hulă împotriva lui Dumnezeu.  Pînă aici toatul e ca la Carte. Numai că imediat după închinăciunea pe care tocmai o făcuse şi după acele minunate cuvinte pe care buzele lui le rostise, în Cap 3, Iov a deschis gura sa şi…ATENŢIE!!!, ” a blestemat ziua în care s-a născut!”… ( Iov, Cap 3, versetul 1 ). Şi dacă mai vreţi argumente, iată vă mai dau. Şi mergem mai departe la versetul 3, al aceluiaşi capitol 3 şi, uitaţi ce zice Iov: „Piară ziua în care m-am născut şi noaptea care a zis: un prunc de parte bărbătească s-a zămislit!”; apoi în versetul 4, acelaşi Iov, suferind cumplit, spune cu obidă: ” Ziua aceea să se facă întuneric şi Domnului din Cer să nu-I pese de ea şi lumina să n-o mai lumineze!”; iar în versetul 5 zice: „bezna şi umbra morţii s-o cotropească, norii s-o învăluiască şi toate negurile s-o înspăimînte!” N-am să continui cu exemplele. Puteţi cerceta şi singuri Cap 3 din Cartea lui Iov, care vă va arăta, limpede, cele concluzionate de mine. Iov nu numai CÎRTEŞTE, ci…ATENŢIE!!!, blestemă ZIUA ÎN CARE el s-a născut!!!!, cînd zice: „…pentru că n-a închis pîntecele care m-a zămislit, şi n-a ascuns durerea dinaintea ochilor mei ( Iov 3, verset 10 )!”

Şi, Iov, în nemărginita lui durere sufletească şi fizică  ( să nu uităm că era plini de răni! ), continuă, şi zice: „Pentru ce dă Dumnezeu lumina vieţii celui nenorocit şi zile celor cu sufletul amărit?…”

Apoi, sărmanul Iov, plin de obidă, de deznădeje, de durere ce doare cumplit, mai spune, printe multe altele: „..pentru aceea, sufletul meu AR VREA mai bine ştreangul, mai bine moartea decît aceste chinuri!”…

Am să vă mai spun şi că, am constatat, din „cercetarea” mea, cum că bietul Iov, nu numai că a cîrtit şi a blestemat, dar că, sărmanul om, s-a mai şi îndreptăţit pe el, arătîndu-i lui Dumnezeu, în văicăreala lui, cît de drept a fost el în viaţă! Şi-şi doreşte să vorbească Celui Atotputernic ( Iov 3, cap 13, verset 3 ), ca să-şi apere pricina înaintea Lui şi chiar o face. Ia ascultaţi ce zice: „M-am ţinut cu pasul meu după pasul Lui, am păzit calea Lui şi nu m-am abătut de la ea; De la porunca buzelor Sale nu m-am depărtat, la sînul meu am ţinut ascunse cuvintele gurii Sale!”, spune Iov prietenilor săi ( Cap 23, versete 12-12 ). Şi: „fiindcă scăpam de pieire pe cel sărman care striga după ajutor şi pe orfanul fără sprijin” , adaugă Iov, îndreptăţindu-se ( Iov 29,12 ). Apoi zice: „mă îmbrăcam întru dreptate ca într-un veşmînt, iar judecata mea cea draeptă era mantia mea şi turbanul meu” ( cap 29, versetul 14 ). Şi spune, săramanul Iov, în suferinţa lui: „Viu este Dumnezeu Care a dat la o parte dreptatea mea! Viu este Dumnezeu care a împovărat sufletul meu!” ( Iov 27, verset 2 ). Poate voi continua analiza pe text, a acestui foarte interesant Capitol al Bibliei. Pînă atunci…

…am să vă spun, aşa cum Iov le-a spus prietenilor săi, care veniseră să-l viziteze şi în loc să-l mîngîie, îl criticau şi-i scoteau în evidenţă cîrtirile: „sînteţi nişte jalnici mîngîietori!”, voi cei care, atunci cînd eu, mîhnită, îndurerată pentru ceea ce-mi făcuseră sinodalii, am venit la voi ca la Apostoli şi Ucenici ai lui Hristos, să-mi plîng amarul, iar voi „m-aţi mîngîiat” aşa cum şi pritenii lui Iov o făcuseră, cînd acestuia-i era sufletul în gît de mîhnire şi de întristare!!!..

Şi vă întreb şi eu, aşa cum şi Iov işi întreba prietenii: „cînd se vor sfîrşi aceste vorbe goale” ale voastre?

Voi  m-aţi mîngîiat „numai cu gura şi cu mişcarea buzelor voastre” şi aţi crezut că-i aduceţi uşurare inimii mele!

Dar eu, înţelegîndu-vă buna intenţie şi iertîndu-vă totodată, zic şi eu, ca şi Iov: ” şi eu aş vorbi ca şi voi, dacă sufletul vostru ar fi în locul sufletului meu!”  

Şi revenind la Iov, DA, ştiu că, deşi Iov a CÎRTIT, a BLESTEMAT ziua în acre s-a născut, s-a ÎNDREPTĂŢIT pe sine, atît inaintea prietenilor cît şi a lui Dumnezeu, aşa cum reiese din tot ce v-am arătat mai sus, cu exemple concrete ( doar cîteva, dar sînt f multe; poate voi reveni! ), Domnul l-a socotit pe Iov, „dreptul Său rob”. Pentru criterii numai de către EL ştiute, Domnul nu i-a luat în seamă lui Iov, nici cîrtelile  ( multe la număr ), nici blestemele ( cu duimul, pe care le-a lansat ca ploaia rapidă şi deasă de vară!!! ), nici îndreptăţirea sa! Ci l-a socotit pe el un om drept! Domnul ÎŞI are socotelile şi judecăţile Sale! Eu am vrut doar să arăt că lucrurile nu stau intocmai cu sloganul pe care-l tot lansaţi către cel în nevoi, şi anume: „Rabdă, ce Iov cum a răbdat?” Am vrut doar să arăt cam cum a..”răbdat” Iov, care ni-i dat ca exemplu …de răbdare!

Iertată să-mi fie îndrăzneala! Certaţi-mă, dacă vreţi, dar…mai cu milă!!! Şi nu uitaţi să aprofundaţi Cartea lui Iov, din Biblie! Antoaneta R.