Doamne,
am auzit
că-n necaz,
BEȚIVUL
se-alină
cu …RĂCHIE!
EVLAVIOSUL
cu…AGHIAZMĂ!
Iar eu…
eu
încerc, Doamne,
să m-alin
cu…RUGĂCIUNEA!
Dar ea,
RUGĂCIUNEA mea,
nu-i, Doamne,
decît UN ȚIPĂT
de pescăruș
în… cădere!!!
Căci sufletu-mi e
străpuns
de..DURERE!!!
De-aceea vin,
Doamne,
ASTĂZI
înaintea TA,
și TE ROG
să-mi dai,
ASTĂZI,
MÎNGÎIERE!
Să pui Tu, DOAMNE,
ASTĂZI,
peste sufletul meu,
alifie de-aloe
și untdelemn sfințit,
și să-mi dai, Doamne,
ASTĂZI,
VINDECARE!
Căci TU ești,
Doamne,
CEL CARE,
pe toate le poți!
Numai
SĂ VREI!
Voiește, dar,
Doamne,
ASTĂZI!!!,
cu o COPILĂ a TA…
(Antoaneta Rădoi -de la Vrancea, din volumul ”Psalmi”, in curs de aparitie)
