Posts Tagged ‘arsenie boca’

„Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”…


…că tot ceea ce cauzezi altora, vei primi înapoi înzecit.

maladies-mentales-mon-voisin-est-il-fou

Bătrânii au o vorbă: “Ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu face”.  Ei au descoperit înaintea noastră că, pe lumea asta nimic nu este întâmplător, ci tot ceea ce ne este dat, ni s-a dat pentru ca noi am gândit, am acţionat, am proiectat, am…implementat. Răul şi/sau binele făcut altuia prin orice mijloace, gând, vorba sau faptă ni se întoarce înzecit.

Legea bunei rânduieli este Legea de Bază a Universului. Ce dai bine sau rău, aceea primeşti, deseori, înzecit. Facem rău, el se va întoarce la noi, mai devreme sau mai târziu, aşa cum vom primi binele dacă am făcut bine. Tot ce emite individul în mediu, vibratoriu (gânduri, sentimente, dorinţe,  cuvinte, fapte), dacă sunt de natură rea va produce efecte perturbatoare şi se va întoarce la individ, mai devreme sau mai târziu. La fel se-ntâmplă şi cu vibraţiile bune, positive, de pace, de bunătate, fiindcă acţiunile noastre, gândurile, cuvintele, sunt energii şi tot ce emitem în exterior se întoarce la noi. Prin urmare, ceea ce semănăm (în Univers), aceea vom şi culege…Bine facem, bine vom găsi…

Dacă cineva va agresa pe altcineva, aceeaşi agresiune se va întoarce împotriva agresorului, adesea înzecit. Dacă cineva nu se îndreaptă, nu se căieşte de fapta lui cea rea şi persistă în a face răul, în a ataca, el va atrage asupra sa aceeaşi agresiune şi chiar una şi mai grozavă, chiar dacă nu imediat. Tot ceeea ce trimitem în Univers: afecţiune, gând, cuvânt, faptă, se întoarce către noi, uneori înzecit, când nici nu ne gândim. Culegem roadele faptelor noastre, bune sau rele! Noi atragem asupra noastră, în permanenţă, evenimente compatibile cu ceea ce emitem. Toate noxele energetice şi informaţionale le atragem la noi, la casa noastră, dar şi în structura corpului nostru prin gândurile de tristeţe, ură, mânie, invidie, lăcomie, frustrare despre noi sau despre alţii şi aşa ne scade imunitatea şi ne îmbolnăvim. Sângele va fi primul atacat de vibraţiile joase prin gândurile şi cuvintele rostite, apoi tot corpul fizic, şi cel eteric şi…etc. Noi singuri suntem cei care ne implementăm întâmplările vieţii. Nimeni altcineva, afară de noi înşine, nu poate fi răspunzător de implementarea întâmplărilor noastre decât noi înşine, fiecare în dreptul lui….

Izbucnirile nervoase însoţite de cuvinte necontrolate, nu trec niciodată fără urme, nici pentru cel căruia îi sunt adresate, nici pentru cel care le adresează”. Aşadar…atenţie la cuvintele ce necesită muulte…beep-uri!! Aviz amatorilor!!…(Mie mi-am spus asta!!)
Înţelepţii susţin, şi eu nu am motive (întemeiate, deocamdată) să nu-i cred (încă mai cercetez, experimentez, vai, pe pielea mea!!), că fiecare se agresează de fapt singur prin acţiunile lui, prin ceea ce gândeşte. Fie şi sieşi! Aşa că: “Noi suntem singurii responsabili pentru consecinţele faptelor, gândurilor, sentimentelor şi cuvintelor noastre; Orice cuvânt, orice gând, orice faptă rămân întipărite în arhiva conştiinţei cosmice şi după ele vor fi judecate de  spiritele noastre după moarte”. Iată că şi Scriptura zice:Vă spun vouă că pentru orice cuvânt deşert pe care-l vor rosti oamenii, vor da socoteală în ziua judecăţii, căci din cuvintele tale vei fi găsit drept, şi din cuvintele tale vei fi osândit.”
(Matei 12: 36, 37)

Reclame

Cine se teme de-Arsenie Boca?, de Nicolae Nicoara-Horia


Luni, 17 Aprilie 2017
din Săptămâna Luminată
„Vezi că eu mor şi nu va trece mult timp
şi în România va fi vărsare de sânge”.
Arsenie Boca
(Vața de Sus, 29 Septembrie 1910-Sinaia, 28 Noiembrie 1989)

arsenie boca

Cine se teme de-Arsenie Boca,
Cine vrea să-l despartă de Dumnezeu?
E sfânt? Nu e sfânt? Ce mută îndoială
Apasă pe sufletul neamului meu!

Ce semne mai vreți? Ce minuni nefăcute?
Aici, pretutindeni, sunt destule dovezi,
Sfântul acesta cu mult mai-nainte
Și-a scris moartea s-o citești și să crezi!

Dumnezeu a pus în el o Lumină
Și nimeni n-o va lua înapoi,
Sfântul Ardealului de la Vața de Sus
A fost și rămâne viu printre noi!

El nu cerșește îndurare, nici milă,
Canonizat dacă este, ori nu,
La Prislop, unde curge izvorul cel viu
Însetat de oriunde, vino și tu

Și atinge cu sufletul crucea fierbinte
Să te cuprindă fiorul cel sfânt,
Cine se teme de-Arsenie Boca,
De Sfântul acesta fără mormânt?

Nicolae Nicoară-Horia

„Minuni prin Maica Domnului la..Letca-Nouă”, de Antoaneta Rădoi-de la Vrancea


coperta-finita-letca-nouaAproape…gata!!!

Îmi pusesem în gînd, de ceva vreme, să public la o Editură din Vrancea mea natală şi, iată că, minunea s-a-ntîmplat, în chip MIRACULOS!! Cum au venit BĂNUŢII pentru publicarea unui MANUSCRIS care aştepta de vreo 6 ani, nu va spui…deocamdată!!! Cert este că, eu, un muritor de foame mai abitir decît RESTUL MURITORILOR de FOAME!!, am izbîndit, în sfîrşit..PUBLICAREA! Slavă Ţie, Doamne! Binecuvîntată fii Maica mea, Sfîntă Fecioară Maria!

Să-l binecuvînteze Dumnezeu cu Sfîntă mîngîiere pe dl Stroia George de la ..Adjud, editorul meu de acum, şi să-l ajute să depăşească supărarea şi necazul ce au căzut asupra sa, prin plecarea la Domnul a surorii lui -Dumnezeu s-o odihnească de-a dreapta Sa! Mare durere, despărţirea de cineva drag! Domnul să dea putere familiei îndurerate!

Dl Stroia mi-a scris şi un Cuvînt Înainte, pe nepregătite, la Cartea aceasta, lucru despre care voi vorbi la vremea potrivită! Mulţumesc, George! Dumnezeu să te binecuvînteze!

Coperta 4 Letca

Aproape toţi am auzit ori auzim la Ştiri sau de pe la cineva cunoscut despre un loc în care, prin mijlocirea unor Icoane, sentîmplă ceva. Şi mai mereu, ceva-ul acela,  sentîmplă într-un loc în care niciodată nu santîmplat nimic sau nu s-a-ntîmplat mai nimic de luat în seamă ani şi ani, ca, mai apoi, locul acela, pentru ceea ce s-a-ntîmplat aşa..a..a.. pe nepusă masă, să devină un loc foarte…luat în seamă!! Unul dintre aceste locuri este Letca-Nouă, unde, într-o binecuvîntată zi s-a-ntîmplat ceva!

  Se spune că ochii Maicii Domnului din Icoana aflată în Biserică au început să verse lacrimi de mir! Era o Icoană veche în Biserica părăginită ( la acea vreme), uitată de lume, Biserică ocolită cu grijă de localnici şi necurtată de niciun proaspăt hirotonit preot! Dar iată că, într-o zi, Domnul a dat un semn!  Şi a făcut-o în modul cel mai simplu cu putinţă şi mai bine de înţeles pentru toţi! Cineva a văzut cum ochii Maicii Domnului din Icoana aflată la-nchinare au început să verse lacrimi ce emanau o mireasmă! Pentru mulţi dintre noi acest lucru e un lucru mare! O minune! Aşa a şi fost. Fiindcă la scurt timp după aceea, paragina în care se afla Biserica de la Letca-Nouă a ajuns un colţişor de rai. Căci mulţimi de oameni din toate colţurile ţării alergau acolo, iar odată cu străinii au început să vină şi localnicii, după care Biserica a devenit neîncăpătoare pentru atîta mulţime cîtă se aduna la o Slujbă de Acatist sau Maslu!…A fost începutul recreştinării celor din zonă şi a altora!…

Mulţi au frămîntări legate de facerile de minuniale Icoanelor. Mulţi au avut şi încă au frămîntări legate de lucrarea Maicii Domnului, a lui Dumnezeu Însuşi, lucrări care s-au făcut şi se fac prin mijlocirea Icoanelor! Aşa a fost şi este şi în cazul lucrărilor care s-au făcut şi se fac prin mijlocirea Icoanei de la Letcanouă, un sat din judeţul Giurgiu, nu departe de Bucureşti. Dau mărturie şi vorbesc, pe scurt, despre cîteva dintre lucrările pe care eu le cunosc, le-am văzut şi leam trăit prin mijlocirea Icoanei Maicii Domnului de la Letca, între 20042014

   Am fost la Letca-Nouă şi DA, pot spune, cu mîna pe suflet, că Maica Domnului a făcut şi face MINUNI! Fie că ICOANA aflată în Biserică a plîns, fie că n-a plîns …

  Maica Domnului face minuni la Letca-Nouă şi…pretutindeni! Şi nu face minuni doar pentru cei care cred, aşa după cum se spune în popor, ci şi pentru cei…puţin-credincioşi! Ca văzînd ei „minunea”, să creadă!

Antoaneta Rădoi –de la Vrancea (autor)

Vă invit şi vă aştept şi pe la ….”CafeneauaInterviurilor”


Aici:http://cafeneauainterviurilor.info/

(Undeva lîngă Armeneasca; in Bucuresti)

Bem şi Cafea, evident, dar..doar daca o aduceti voi!!! Aici discutam…DISCUTII…. Asadar..INDRAZNITI!! Eu va pun la dispozitie microfonu’, camera de luat vederi, poate si un..fotograf -Dragos Ghita (si electronist!!, pe deasupra; cind VREA!!!), iar voi va spuneti PĂSU’! Despre CULTURA, ARTA, Guvernare, Proble sociale, etc…

Moderator: Antoaneta Rădoi

 

anto-va-invita-al-cafeanua-interv-bn333

Parintele Arsenie Boca a plecat aseară….


Parintele Arsenie Boca a plecat aseară….

Cuviosul Părinte Arsenie Boca a plecat aseară din casa mea… S-a dus la un..Ştefan, căruia nădăjduiesc să-i aducă bucurii nemărginite!
  Venise în casa mea în urmă cu vreo doi ani. Îl pictasem şi-l pusesem pe un perete în fostul meu Magazin şi lumea care intra se minuna că îl am aşa într-o „dimensiune” nemaivăzută (prin Pangare, la asta am refer) pe Sfîntul Părinte!!! Scăpase TEAFĂR, la un control al GF, drept pentru care am decis să-l aduc acasă, ca nu cumva, neiprăviţii, să se-ntorcă şi  să mă deposedeze, la COMANDA,  de..comoara mea cea de mare preţ! L-am adus, aşadar, acasă. Nebunie maximă! O dată fiindcă, în nebunia mea, mă apucasem să pictez chipul Cuviosului Arsenie Boca (care a iesit, oarecum, cam după a 20 încercare), eu, ultima neisprăvită dintre neisprăviţi, şi a doua oară pentru că îl adusesem acasă şi-l postasem în sufragerie, de unde, Cuviosul Pr Boca, mă urmărea asiduu, mă cerceta şi mă strafulgera cu privirea lui pătrunzătoare. N-a zîmbit niciodată!! Nu i-am dat NICIO şansă să facă asta!!!…

– Eu nu ştiu de ce-ai vrut să vii în casa mea!, îl mai „înfruntam” uneori, cînd îi simţeam sfredelul privirii pătrunzîndu-mi cotloanele sufletului. Dar dacă tot ai venit, sper să fie de bun augur şi cu folos! Io, Părinte, asta sînt! Ia, acum, de le vezi pe toate ale mele, şi pune-mă înaintea Domnului după cum vei crede de cuviinţă…
Părintele se uita sfredelitor la mine, seară de seară, de cum soseam acasă, şi-mi cîntărea toate mişcările. Ei, bine, nu-i plăcut să te simţi privit, urmărit…mai ales de..Părintele Arsenie Boca!!! Drept pentru care l-am dus la..”izolare”. Şi-i mai schimbam „detenţia” dintr-o cameră în alta, punîndu-l cînd cu toţi Sfinţii la un loc, cînd izolat complet, singur…la meditaţie…Avea la ce medita!!! Căci..văzuse, vedea şi auzea destule…
 Mai acum vreo 3 săptămîni l-am scos de la „izolare” şi l-am repus în drepturi, aducîndu-l iarăşi în sufragerie şi după doar cîteva zile, mi-l solicitase cineva, un preot, ca să-l pună spre cinstire -zicea el-, într-o Biserică. Trimisese chiar, acasă la mine, cu maşina, pe cineva ca să-l ia.
Deşi destul de INCOMODĂ (pt mine) prezenţa Părintelui Boca în casa mea, nu mă înduram să-l dau, şi acum, cînd persoana trimisă de acel părinte, nu ştiu ce mi-a venit …mi-a venit un gînd că…NU VREAU să-l dau!!! Şi i-am zis Cuviosului Boca:
 -Nu te dau, Părinte! Orice-ar fi, rămîi la mine! Eu nu TE VÎND! Nici acestui…preot nu te dăruiesc! Poţi să te superi pe mine…Decît să aud, mîine-poimîine că „ai plîns ” pe la ăla cu lacrimi de nuş-ce-mir, mai bine…să plîngi de mila mea, la mine acasă…
Cuviosul Boca nu a schiţat niciun gest. A rămas nemişcat pe şevalet, urmărindu-mă, mai departe, mut şi sfredelitor. Nu numai că nu s-a supărat că nu l-am lăsat să plece din casa mea, dar parcă îmi încuviinţa decizia…
Am vorbit apoi, în fiecare zi cu el…de-ale..noastre! Io vorbesc cu Sfinţii, cu Maica Domnului ca şi cum ei ar fi în faţa mea…Ei, bine, nu va mai pronunţaţi, ştiu şi singură că-s luată cu capu’, dar, asta e!… Sfinţii sînt..PRIETENII mei!
…Aseară a fost că, CINEVA f f drag mie, m-a sunat şi mi-a zis franc că-l vrea pe Cuviosul Boca şi că..să-i fac un preţ!! Auuu!! Mă doare!! Nu trage dom’ Semaca!! Sînt eu…Lăscărică!!
Dificilă treabă! Cum să-l pot eu „preţui” pe Cuviosul Boca??!!! Ce preţ să-i fac??! E-adevărat că este o pictură, dar…pentru mine…Ş-apoi, cum să fac eu UN PREŢ pentru…CINEVA atît de drag sufletului meu??
Nu. Nu-i voi face niciun preţ! Şi pr Arsenie Boca şi acea persoană îmi erau la fel de dragi…
Şi, în timp ce eu mă frămîntam cu ale mele, uitînd definitiv că CINEVA f f drag, îmi ceruse să-l „preţuiesc” pe Cuvios -crezusem că-i doar o toană de moment şi că..va uita curînd de propunere!!-, numa’ ce-mi sună interfonul. Cine să vină la mine de Crăciun..neanunţat?, mă întrebam, şi cît pe ce să nu deschid, nici să mă deplasez la uşă, căci am crezut că-s din ăştia…neaveniţi, cu-ale lor „colinde” sterile/stereotipe… dar am deschis interfonul şi… stupoare!! CINEVA f f drag, îmi spune că e la uşa de la intrarea în bloc!! La ora asta??? Fără să mă anunţe la telefon că vine??…Cînd mă sunase şi-mi zisese „să-i fac un preţ” pt PORTRETul Părintelui Boca, nu-mi spusese că va veni să-l ia, şi eu am crezut că a spus doar aşa..a…a.. de principiu. Că ar vrea să ştie cam la cît l-aş vinde, dacă l-ar vrea acea persoană, nicidecum că va veni să-l ia în acea seară….

Ei, bine! Pusă în faţa faptului împlinit, pentru că persoana aceea care-l voia, mi-era ff dragă, făcuse fff multe pentru mine şi, prin urmare, n-o puteam refuza, mi-am luat rămas-bun de la Cuviosul Boca! M-am gîndit că, sigur are acolo unde va ajunge o misiune de împlinit şi sper, din toată inima, că acolo unde a ajuns să fie de mare-mare…folos! La mulţi ani, Ştefănuţule! Pentru mijlocirile Cuviosului Arsenie Boca, să te bucure Domnul! Cu mare drag şi cu toată largheţea inimii mele, ţi l-am dăruit! Anto
Antoaneta Rădoi -de la Vrancea
PS: O întîmplare veche… cu dedicatie părintelui Arsenie Boca (reactulaizata, azi 28 nov 2016)

Unii vorbesc, cînd ar trebui (musai) să tacă!!!


Ei, bine! După cum ştiţi deja: „Cuvintele sînt oase de peşte pentru mine, mă înec în ele!!, aşa că..le arunc afar’…

 După ce-am asistat şi ascultat cu sadic stoicism fro’ cinşpe-douj’de minute, la Bookfest, la o Prezentare de autori/ cărţi, un aşa-zis spici al distinsei doamne a Literaturii Române, Ana Blandiana (tare i se mai potrivea: Ana Bîlbîiana!!) veam nevoie de-un cardiolog de talia dlui Dr Corneliu Zeană -şi dumnealui scriitor renumit (dar mai puţin re-cunoscut de USR decît distinsa Ana B!!!), un extrordinar epigramist; Mă-nclin, atît scriiturii cît şi profesionalismului în cardiologie al domniei sale!)-, să mă resusciteze!!! Nu am reţinut ce Editură era, dar sigur era una cu fonduri de la Buget!!…Fonduri de care n-are parte orice scriitor!!!…

Graţie interminabilelor onomato-silabiseli, asortate cu inspiraţii şi expiraţii profunde ale Anei Balndiana -„poeta nepereche!!”-, doi distinşi literaţi (nu le-am reţinut numele, scuze!!, stimaţi domni.) nu au mai avut timp (care era şi aşa limitat, căci editorul de la Betta, galantul domn Nic Roşu, le oferise o graţie -ca între colegi!!-, celor de la Editura respectivă, de cinşpe minute din timpul lui) să mai scoată vreun cuvînt! De prea…multa ei onomato-cuvîntare!!

Oameni buni, nu sînt rea! Sînt realistă! Şi cînd observ imbecilitatea în formele ei ..intelectule, îmi iau creierii foc… Ard pînă…vin pompierii!!! Mă prăpădesc!! De inimă!!!

Cît de INTELECTUAL să fii, ca să nu-ţi dai seama că esti..PENIBIL??!!!… Femeia asta a îmbătrînit! Dar nu degeaba!! A mai îmbătrînit şi pe alţii! Pe mine, ieri, în mod sigur!! ( Era şi prima oară cînd  eram faţă către faţă şi cînd respiram acelaşi …puţintel aer!! ) Dar, CRED, că şi pe confraţii ei din PREZIDIU, confraţi care, datorită interminabilelor onomatopee ale  Aniuşkăi Bîlbîiana nu au mai avut timp pentru ei, ca să-şi expună şi ei opiniile… Femeia asta, marea poetesă a Literaturii Ro, a expus preţ de cinşpe-douăzeci de minute (din timpul altora!!) doar nişte…expiraţii/inspiraţii adînci de aer  amestecat cu gîngurit retar…Doamne, cum să-i zic? Salvează-mă! Că nici nu ştiu ce cuvinte să-i atribui acelei situaţii super-mega-penibile în care ea însăşi nesilită de nimeni s-a expus, şi care s-a desfăşutat minute-n şir într-un loc public, unde te aşteptai să te saturi de…cultură şi de estetic!!

Expun mai jos una-două imagini cu distinsa poetesă şi cu fraţii ei de suferinţă! Vă compătimesc!, domnilor. Şi..tare mi-aş fi dorit să vă ascult! M-a durut, realmente m-a durut inima, cînd unul dintre scriitori, la finele interminabilului onomato-spiciului distinsei Anuşka, a luat microfonul să cuvînte şi a rămas suspendat în vorbire, fiindcă cei de sunet i-au tăiat bietului om, microfonul…

Ei, bine! Penibilul situaţiilor de acest gen rezidă şi din neorînduiala organizatorilor, în speţă a  Editorilor. Care nu-şi chivernisesc cu luare-aminte timpul şi nu aloca un timp egal fiecărui vorbitor! Cîte unul vorbeste pînă face clăbuci la gură (uneori la propriu!!), iar altora..li se taie microfonul sau, mai grav, nici nu li se crează oportunitatea de a  spune măcar o frază! Deşi şi acel autor, care stă în sală pe post de auditoriu -ca să nu mă exprim altfel-, a publicat cărţi la Editura editorului organizator şi  a mai rotunjit şi el bugetul Editurii cu cîteva zerouri bunicele!!! Apoi, mai e ceva, şi anume: frate, dacă ai limbaj,  dacă ai spici, dar ai darul oratoriei, bagă mare!! (Uite, eu, spre ex, cît mă calcă pe nervi cîteodată Emil Lungeanu, scriitorul şi darmaturgul Emil Lungeanu, ei, bine!, l-aş asculta infinit!! Căci, DA, are omul ce spune! Ai ce auzi de la el! Cînd vorbeşte el, parcă toarce un fus!!! L-ai tot asculta! Nu-l laud! Dar ce-i frumos şi bun, şi lui Dumnezeu îi place!! Cu condiţia să nu fie EL la camera de filmat, stînd în picioare ceasuri!! Aşa cum o fac eu!!!) Dar cînd ştii că ai GÎNGĂVITĂ CRONICĂ, retrage-te în tăcere!! Şi lasă altora pledoariile… Aşa măcar nu rişti să devii SUBIECT de BLOG sau…de ROMAN!!Ana Blandiana si cap.JPG

Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

„Ia urma banilor şi vei ajunge la adevar”


„Ia urma banilor si vei ajunge la adevar!”… ar fi titlul unei cărţi pe care aş scrie-o, legat de VERDICT CRIMA, care s-a dat astazi la Tribunal in cazul copilului Anghel Ionut, cel ucis de niste cîini maidanezi, pardon, comunitari!! caz ce a facut mare vilva la vremea respectiva, impartind, ca de obicei, ţărişoara noastra în două tabere: una iubitoare de animale si alta ucigatoare de animale!!

Mare vilva au facut şi părinţii micuţului răpus in chip groaznic de niste necuvîntătoare. Mai mult au protestat si au dat interviuri pe la toate posturile TiVi, decît să-şi fi plins durerea si, poate, neiscusinţa bunicii de-a avea grija de cel mic!! Acum însă, ei, părinţii micutului, sînt MULŢUMIŢI ca „s-a facut dreptate!”, „ca macar alti copii sa nu mai păteasca asa ceva”. Ei, bine, speram! Întrucît sperăm ca alti nepoţei sa aiba bunicuţe mai responsabile decit „bunica” lui Ionuţ! Cu banii mulţi la teşcherea, obţinuţi în urma reuşitei procesului, în sfîrşit, părinţii lui Ionuţ (iresponsabili; pt ca şi-au lăsat copiii cu o bunică iresponsabilă, care iubea mai mult taclaua decît pe Îngeraşii lăsaţi în grija ei!!, şi pe care n-a tras-o nimeni la raspundere pentru asta!!!) pot dormi asta noapte…liniştiţi!! Poate o mai pun chiar şi de un plod, pe care după 9 luni să-l lase iarasi in grija bunicii iresponsabile, sa-i plimbe cucoana iresponsabila prin zone cu maidanezi, si uite-asa, poate, peste 2 anisori o pun din nou bibicii de alte…milioane de euro drept despagubire, şi alti oameni intra la inchisoare pentru neglijenta unei mamaie careia ii place vorbaraia in parc cu suratele  mai mult decît grija de scumpii nepotei lasati in grija ei!!!

Stiu, veţi zice ca sint cinică! Ei bine, DA, sint! Pentru ca ma seacă atîta indolenţă din partea unor posesori de prunci! Ca părinţi nu-i pot numi! Au aruncat toata vina asupra nu-stiu-cui (l-am vazut la TiVi pe omul, proprietarul terenului pe care se aflaseră la acea vreme aciuiţi maidanezii, pardon, comunitarii, că-l hăituiau nişte aşa-zişi ziarişti asaltîndu-l cu întrebari stupide gen: „vă pare rău ca..bla..bla…” Păi, evident, bă cîrlanilor, că-i pare rău omului ca se duce 3 ani la Pîrnaie în locul bunicuţei vorbăreţe!!! Bineînţeles ca-i pare rău ca nitam-nisam s-a vazut pus in situaţia de pîrnăiaş, pentru ca în bătătura s-a s-au aciuit nişte amărîţi de cîini înfometaţi, pe care, în mod sigur cineva îi hîituise mai înainte şi a căzut necazu’ pe bietul sufleţel scăpat de sub supravegherea bunicuţei vorbăreţe!! Şi, bineînţeles că regreta 3 ani de libertate, plus citeva zerouri importante pe care tre’ sa le dea, in euro, drept despăgubire prea-iubitorilor părinţi ai lui Ionuţ! Moartea unui om, micşorează pe oricare dintre semenii lui!, aşa că nu mai fiţi aşa inteligenţi şi nu mai puneţi întrebări stupid-retorice, scumpi ziarişţi, vînători şi voi de zerouri în cont şi de rating, mai ceva decît părinţii lui Ionuţ! Aveţi grijă să nu vă muşte maidanezii rămaşi prin maidane neînţărcuite!! Căci voi nu ştiţi să vă purtaţi nici cu cîinii, nici cu oamenii…caricatura cu ciini

Antoaneta Rădoi -de la Vrancea