Posts Tagged ‘argintarie’

Ylenia Koste, psihologul, fashion-designerul, poetul


                          Ylenia Koste, psihologul, fashion-designerul, poetul

                                                                   zuza pe bijuteriiylenia avatar 006 004

 Despre Ylenia, ca om, aş putea să vorbesc oricît, fiindcă o cunosc ca pe propriul meu buzunar gol, însă îmi este dificil să vorbesc despre poeta Ylenia Koste! Am s-o fac, totuşi!

 Pe Ylenia, învidioşii ar putea-o încadra în categoria: „tot românul s-a născut poet!”, lucru de la care nici eu nu m-aş fi dat înapoi -măcar aşa ca s-o persiflez niţel!!-, doar că, acum, după am citit ceea ce a scris ea prin pauzele dintre psihologizări şi bijuterit, pot veni cu amendamentul că ea, deşi este psiholog de profesie şi artist plastic cu vocaţie, dacă ar fi scris toată viaţa poeme, ar fi făcut-o cu mult mai bine decît mulţi poeţi post-modernişti…

 Poezia este una dintre puţinele ei taine, nedescifrate de mine pînă acum!

De profesie psiholog, fashion-designer cu vocaţie, un real talent înnăscut în arta bijuteritului, mamă a doi băieţi, om de mare caracter şi de mare angajament şi prieten devotat, altruista Ylenia, o femeie dintr-o bucată, m-a surprins plăcut, m-a emoţionat cu sunetul mîngîietor al stihurilor…Citindu-i poeziile, i-am descoperit latura sensibilă,  pe care, recunosc, nici n-o bănuiam. Poate şi din pricina faptului că eu o vedeam pe Yle, ca pe un om aşa mai…”butuc!!!” Dar iată că…m-am înşelat! Frumos îmi şade!!!

  O cunosc pe Ylenia şi am privit-o, nu ca pe un om, ci mai degrabă ca pe un mecanism, ca pe un…robot multifuncţional! Fiindcă ea ştie să facă de toate! E pricepută la orice, şi-şi „bagă nasul” şi „pe unde nu-i fierbe oala!!!”, în sensul că nu se dă înapoi de la munca fizică, chiar acolo unde mulţi bărbaţi ar da bir cu fugiţii. Am văzut-o reparînd intrerupătoare electrice ( asta în timp ce barbat-su nu ştia nici să ţină o şurubelniţă în mînă -sau, poate nu voia!!!), montînd maşini de spălat, şifoniere, opritoare de parcare. Am văzut-o schimbînd cureaua de la ventilatorul automobilului sau depanînd aspiratorul, maşina de cusut şi imprimanta calculatorului. Dar cîte nu am văzut-o făcînd?? Cu aceleaşi mîini cu care depăna maşina de spălat şi cu care căra murăturile de la piaţă sau cu care te ajuta, fără preget, la căratul mobilei, am văzut-o meşterind la bijuterit hand made-uri şi, vă garantez că, din mîinile ei ieşeau nişte minunăţii, adevărate opere de artă! Şi-a umplut casa de creaţii, iar colegii, vecinii, prietenii, amicii şi cunoscuţii sînt beneficiarii a cel puţin o bijuterie, fiecare! Toate dăruite cu largheţe! Şi, să nu credeţi că erau niscai tinichele! Nu! Ci bijuterii lucrate manual, cu trudă şi costuri, cu investiţii serioase în pietre semipreţioase şi sîrme argintate şi/sau de argint, perluţe, cristale etc. De bijuterit am tot văzut-o bijuterind, la ţoale, am „ţolărit” împreună ( cîţiva ani buni, pînă ne-a luat capu’ pe-amîndouă, c-au venit zorzonatele, multicolorele şi lucitoarele turcisme care-au invadat şi acaparat Piaţa din România, de-a „luat ochii romîncelor” şi „ne-a scos, şi nouă, moda din cap!!!” şi-am abandonat branşa care, oricum, nu mai dădea roadele dorite ). La „munca de jos” am văzut-o punînd umărul fără reţineri. Psihologia a absolvit-o, cred eu, ca să ne arate tuturor că „poate şi are cu ce!!”, dar că Yle e în stare să creioneze versuri care să sensibilizeze pînă şi o inimă ca a mea [ Care nu rezonează nici cu poezia, nici cu poeţii!!! Pentru mine -am mai spsu-o, de mi-am pus multă poeţime-n cap!!, dar am s-o repet, cu orice risc-  poeţii sînt (erau!!) doar nişte…poeţi!!, iar poezia o…pierdere de vreme!!!, a…poeţilor!, a „visătorilor fără…vise!!!”], asta nu credeam!!! Citindu-i poemele, mi-am dat seamă că, în fapt, nu o cunoşteam, că nu o cunosc! Am sentimentul că un altcineva a scris şi nu omul cu care petrec de un sfert de veac…

 Versurile ei au o sensibilitate rezonantă, care-ţi pune-n faţă, instant, omul din spatele cuvîntului. Aşa că, nu-i greu s-o descoperi!

 Vă învit să-i citiţi poeziile! Vă invit la mediaţie cu…Ylenia Koste!

 

AR

Dec 2014, Bucureşti

 

Reclame

Cuvînt despre..”Prigonitorii mei…”


 Cuvînt despre Prigonitorii mei

  Am scris această Carte, ca o Spovedanie a ..unui învins, ca ”omagiu” adus progonitorilor mei, cei care au proclamat anul 2014, ”Anului Omagial al Spovedaniei”, carte care, dacă dădeam o altă formă textului şi mai adăugam cîteva ataşamente, putea fi cîndva o Carte-document. Zic. Fiindcă am scris despre „bunele obiceiuri” ale sinodalilor BOR. Am scris despre „dragostea” cu care arhiereii şi alţi sus-puşi ai Sinodului m-au înconjuratnvreme de mai mulţi ani, despre cîte „sfinte masluri” mi-au administrat în Anul Omagial al Sfîntului Maslu şi al întrajutorării bolnavilor ( 2012) şi de cîte „sfinte binecuvîntări” am avut parte în toată vremea în care eu m-am „încăpăţînat” să menţin în funcţiune un Magazin cu Obiecte religioase ( al meu), încălcînd „flagrant” ( în zisa lor!) o LEGE, a fărădelegii ( zic eu), emanată din minţile şi inimile lipsite de frica de Dumnezeu și de iubirea de semeni ale Sinodalilor, Lege care, ea însăşi, prin conţinutul textului, încalcă, FLAGRANT, legea bunului simţ şi a demnităţii umane, încălcînd, totodată, drepturile ce decurg din Constituţia Romîniei -cum ar fi dreptul la liberă asociere şi la liberă practică şi nu numai-, precum şi Legea concurenţei, ”lucruri” despre care, se pare că Sinodalii Bor, nici n-au auzit darmite să o mai şi respecte!

Am scris despre aceasta şi despre..”alte faceri de bine” ale sinodalilor bor pe care le-am mai văzut şi auzit, pe ici-pe colo, cît şi despre cum mai pun în practică, aceşti „haiduci în sutană”, „legea fărădelegii” pe care o fac după „bunul” lor plac, ei care-şi zic loruşi, tăticii noştri spirituali! Personal, eu nu mai văd spiritul, din cauza ceţii dense, ce s-a interpus între .. ei şi mine! ”Scumpii mei tătici!!!”…

  Cu sufletul contorsionat de durere am scris această carte, care, culmea, printr-o minune, am şi publicat-o, deşi cînd am terminat Manuscrisul nu aveam nici măcar „o monedă de 50 de bani, a mea, în buzunar!!”

 Cînd publici o Carte, e ca şi cum ţi s-ar fi născut un prunc. Bucuria este nemărginită. Ei, dar, la „naşterea” aceasta, n-am simţit nicio bucurie! Sau, cel puţin, nu am simţit acea revărsare de inimă pe care-am simţit-o în luna mai, anul acesta, la apariţia anterioarei mele Cărţi: „Părintele Ilie Lăcătuşu, grabnic-ajutătorul!”

  Nu-s fericită c-am scris despre „făptaşii” din Bor şi despre reprobabilele lor fapte.  N-am avut, după cum v-am spus, nicio revărsare de bucurie la apariţia Cărţii, în chiar Ziua Naţională a României, 1 decembrie 2014. Dar mă simt de parcă mi-aş fi împlinit o misiune. Şi simt asta pentru că, de-a lungul cîtorva ani, pe care, întîmplător sau nu, i-am petrecut printre…sutane şi printre…creştin-ortodocşi și, am observat să NIMENI nu a avut demnitatea -acest „curaj nebunesc”-, să le spună ipocriţilor din Bor, cît de…IPOCRIŢI sînt!! Ei, iată că eu am comis-o! Le-am spus-o verde-n faţă! Şi încă şi negru pe alb!!! Le-am spus-o fără ocolişuri, fără menajamente! Căci…nici ei nu m-au menajat, atunci cînd m-au tot asmuţit, re-re-repetat, preţ de trei ani, o dată  la trei luni, cu PITT-BULII de la Garda Financiară!! Şi, na! Cei care asmuţeau pitt-bulii de la GF asupra mea, erau învăţătorii şi păstorii mei!!!, iar eu, nu eram decît o…„oiţă rătăcită!!!” căreia ei, păstorii, au decis să-i..taie capul! S-o sacrifice şi s-o ofere drept jertfă de sînge, pe altarul…JERTFEI…CAINICE! (De la Cain, cel care și-a sacrificat fratele, ucigindu-l din..invidie!!) Să mă ofere, pe mine, o micuţă şi neînsemnată mieluşea din Turma lor, spre junghiere! M-au oferit, ZEULUI lor -cel căruia ei slujesc, cu „credincioşie neştirbită!” Spre…orgasmica lor bucurie!! Iertați!!! Căci biata de mine, tot încercînd să-mi ţin în picioare Magazinul, mai „cotizam” La GF, o data la 3 luni, cu sume între 10-30 milioane lei vechi, contravaloarea unei amenzi, conform Legii (faradelegii) 103/’92, revizuită, readăugită şi refasonată de imputerniciții zilei, ca să le dea lor bine şi să iasă banu’ după Legea facută de ei!!! –Legea mamii lor!!!, vorba lui Ion Săracu al lui Cezar Petrescu ( Ion, cel din romanul „Războiul lui Ion Săracu!!”).

  Eu, poate ca mulţi dintre dumneavoastră, sufăr şi mă doare că cei din Biserica în care sînt botezată şi în care-am crezut, păstorii şi învăţătorii mei, m-au lăsat pe drumuri şi m-au adus la disperare, ucigîndu-mi, cu încetinitorul, spiritul, pentru un pumn de arginţi! Sufăr cînd văd lumea că suferă sau cînd lîngă mine-i un om care plînge pentru că cineva l-a umilit ori jecmănit. Sufăr cînd duhovnicul meu –un preot al lui Hristos şi un om pita lui Dumnezeu- este deposedat de Biserica pe care dimpreună cu ai săi credincioşi a construit-o, dar nu se mai poate bucura de rodul muncii şi a strădaniei sale, din pricina acestor hulpavi- Sinodalii Bor!! Şi sufăr cînd duhovnicului meu, în loc de cinstea cuvenită, i se întinde, de către mai-marii lui, un potir plin cu…pelin!! Iar el, duhovnicul meu, e nevoit sa-l bea…pînă la ultima picătură!!!

  Am scris şi ce e scris rămîne! Poate ca un DOCUMENT la ceea ce este acum în Biserica al cărei copil încă…sînt, spre Slava lui Dumnezeu!

  Nu le-aş fi spus-o, poate, niciodată, „Prigonitorilor mei din Sinod”, cu..atîta dragoste, însă nevoia s-arăta să le-o spun ca să mă răcoresc şi, poate, să mai răcoresc şi pe alţii şi să-i răcoresc şi pe preoţii cărora li s-au tot „subtilizat” Biserici la cheie, Biserici pe care Sinodalii le-au oferit, mai apoi, acoliţilor lor, „doctorilor docenţi” (în Teologie, fireşte!!!), drept ofrandă pentru „doctoratele” lor! Să-i răcoresc pe aceşti preoţi ai lui Dumnezeu care trudesc din greu, arînd şi semănînd pe Ogorul lui Hristos, străduindu-se, nu să-nalţe Măreţe Catedrale, Ziduri Reci, fără suflare de viaţă, ci să adune suflete pentru Hristos şi să ţină aprinsă flacăra Luminii Sfinte în sufletele noastre!

  Vă ofer spre lecturare o „delicioasă”, deși-i o carte, scrisă cu suflet din suflet şi cu lacrimi de sînge! Căci mi-am jelit cu amar închiderea Magazinului  -deh, „de bună voie şi nesilită de nimeni” am făcut-o, ca să nu le mai stea-n gît  „Prigonitorilor mei din Sinod”, ci să le ofer Pacea şi Liniştea mult dorite -pe care ei n-au fost în stare să le gestioneze-, cît şi exclusivitatea încasărilor din vînzarea Obiectelor de cult și să-i văd sătui și…fericiți!

 Vă ofer Cartea şi, tare m-aş bucura s-o lecturaţi şi să luaţi din ea ceea ce este bun! Fiindcă eu cred, şi cred cu tărie, că am pus şi ceva bun în carte, în afară de obida mea şi nişte…umile păreri despre…! Trebuie doar ca dumneavoastră să descoperiţi, citind Cartea!

  Toată darea cea bună şi tot darul cel desăvîrşit, pogorîndu-se de la Părintele Luminilor, să fie peste domniile voastre şi să vă bucuraţi de iubirea lui Dumnezeu acum şi în veac!

Prigonitorii - 19 noiembrie

 

Galeriile Ivanei


Marturii Botez

Cruciulite/marturii pentru BOTEZ

 

 

smirna originala

smirna originala

NGP_0118tamiie naturalaCasete pt SF TaineCaseta pt Sf MoasteCandela de perete (lemn)Candela cu lant UK rainaBrățări UnisexBratari traditionale (Pachistan )2Bratari barbatesti Brățări Unisex

Bratari dama strasuri

Bratari cu strasuri

Troita  LemnIcoana Sf Ecaterina

cruci agate

Cruci Agat/pt git

Cr Rustic

Rustic

Cr Rustic 1

Rustic 1

Vaza 2 fete pictate cu icoane

vaza acu icoane

unicat-pictura

Ic-Ferecatura (Maica Domnului cu Pruncul)

Maica Domnului cu Pruncul Ic Catapeteasma(imaginea de sus)

 

Candela lemn-Rustic

Candela lemn-Rustic(de masa)