Poem fără titlu, de Ionuţ Luca


La cât timp să mai pot înțelege
Nostalgia dimineților cu Soare?
Insondabil, timpul singur își alege
Destinul secundei următoare

Mă-nalț pe margini de poveste
Cum să le fac să devină realitate?
Dintr-o mie,niciun cuvant nu este
Mai presus de-a ta realitate!

Aș descoperi supus de dor,
Războiul rozelor din parc
Și nicicum nu mi-o fi ușor
Prin fața lor când trec, să tac!

Descompun lumea într-o anagramă
Nu din exces, ci trădând-o la nesfârșit
Când pentru mulți, viața-i o dramă,
Eu descopăr ce n-am iubit

În ce privință mă-nșel, nu știu
Dar de-un lucru sigur sunt,
Că niciodată nu-i prea târziu,
Să naști povești dintr-un cuvânt…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: