Aseară, 27 iun 2016, ora 20,30, mi-am mai înmormîntat un amic! Fără colivă, fără rînduială!! De data asta un „cuvios părinţel”. Fie-i amintirea neamintită!!, mie…
„Mi s-a pus pata”, de data asta RĂU de TOT sau…BINE de tot!!, pe Fariseii Făţarnici (Hristos i-a numit aşa, nu io!!) şi pe „ortodocşii de ocazie” (ocazia de a mai profita de cîte ceva bunuri materiale de la mine!!, chiar şi atunci cînd ştiu că io mi-s în sapă de lemn, dar ei încă mai speră c-o fi mai rămas ceva din PRINOASELE micuţului Magazin din care s-au înfruptat din belşug odinioară…) şi i-am dat flit „cuviosului”. O, dar ce „smerit” mai era!!! Şi ce „nevinovat!!” Genul acela care n-ar vrea să te piardă pentru că, chiar şi MORT tu fiind, tot ar mai găsi el ceva de profitat de pe urma morţii tale, dacă-ţi e pe-aproape…cînd mori!! şi să bage-n buzunarele sutanei lui, buzunare mult prea..adînci şi largi!!!, căci largă-i este lui inima după cîştig…
Ţi-am pus CRUCE, „cuvioşia ta”, aşa că fă-ţi o favoare şi…UITĂ-MĂ! Te-am trecut în rîndul…nenumiţilor!, chiar dacă ai tu un nume. Eu nu mai vreau a ţi-l rosti! Şi-am să mă opresc aici cu zisu’, nu pentru că n-aş mai avea ce zice! NU, dar…QUI PRODEST! Ce puteai învăţa de la mai-marii tăi, de la „tăticii” poleiţi din Deal, afar’ de aceea de a te infiltra mieros şi…jalnic, acolo unde-i mierea mai dulce şi mai uşor de pătruns în urdiniş? Urdinişul a secat pentru „sfinţia ta!!”, „cuvioşelule”, aşa cum a secat pentru mulţi alţii înaintea ta!! Călătorie sprîncenată!!!
Antoaneta Rădoi -de la Vrancea
PS: „Cuviosiei” sale…
ivanacristescu 